Cazurile de diabet, în continuă creştere. Ce e de făcut?

Tratamentul diabetului a făcut progrese, salvând 10.000 de vieţi anual, însă sunt necesare îmbunătăţiri rapide pentru a contracara propagarea bolii, indică un nou studiu comparativ la nivel UE. Ţara noastră trebuie urgent să-şi revizuiască abordarea terapeutică privind diabetul.

În Europa, tratamentul diabetului înregistrează progrese, arată un studiu comparativ paneuropean privind prevenirea şi tratamentul diabetului prezentat în timpul celui de-al 50-lea Congres al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) din Viena.

Încă din 2006, un complex de factori alcătuit dintr-un stil de viaţă mai sănătos, o educaţie mai bună şi mai amplă a pacienţilor, o instruire mai bună a medicilor şi un acces mai larg la tratament şi dispozitive a redus numărul de decese datorate diabetului, în Europa, cu 10.000 pe an (plus o reducere şi mai mare a deceselor cauzate de bolile cardiovasculare asociate diabetului).

Recomandări

Aproximativ un milion de pacienţi cu diabet ar trebui să îşi verifice trigliceridele!

7 mituri despre diabet. Ce trebuie să știi despre dulciuri, moștenire genetică și vindecarea diabetului

Deoarece numărul pacienţilor diagnosticaţi cu diabet este în creştere, tratamentul său trebuie să devină mai eficient. Acesta este principalul mesaj al Indexului European al Diabetului din 2014, publicat de organizaţia suedeză de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP).

România s-a clasat pe locul 27 dintre cele 30 de ţări europene, afirmă dr. Beatriz Cebolla, director al Indexului. Majoritatea ţărilor cu venituri scăzute din UE se confruntă cu problema sănătăţii publice precare. România este apreciată, totuşi, pentru faptul că transmite date privind majoritatea indicilor de tratare a diabetului. Cifrele arată performanţe scăzute în tratamentul diabetului, însă această situaţie este de preferat celei în care nu s-ar transmite niciun fel de date.

România are nevoie de o revizuire fundamentală în domeniul tratării diabetului, afirmă dr. Cebolla. Monitorizarea regulată a diabetului şi accesul la servicii trebuie să se îmbunătăţească. În prezent, echipamentul destinat managementului bolilor este aproape în întregime absent.

Pentru a îmbunătăţi tratamentul diabetului, dr. Cebolla subliniază recomandările pe ţară ale Indexului în cazul României:

• Începeţi imediat să raportaţi eficienţa procedurilor, precum consultaţiile regulate
• Creşteţi numărul pacienţilor care beneficiază de controale succesive anuale, pentru a optimiza managementul bolii şi pentru a monitoriza complicaţiile şi bolile cronice
• Creaţi un registru naţional al diabetului bine pus la punct
• Îmbunătăţiţi furnizarea de bandelete de test şi de pompe de insulină
• Consolidaţi procesul de educare uniformă a pacienţilor.
• Creşteţi utilizarea metforminului, antidiabeticul eficient din punct de vedere al costurilor.

Diabetul continuă să se răspândească

Epidemia de diabet îşi lasă amprenta asupra Europei, peste 32 de milioane de europeni fiind diagnosticaţi cu această boală şi mulţi alţii urmând să primească acelaşi diagnostic. În 2013, costul tratamentului în Europa era estimat la 100-150 miliarde de euro, însă managementul bolii este nesatisfăcător în majoritatea ţărilor.
Diabetul rămâne o cauză principală a insuficienţei renale, orbirii, amputării membrelor şi bolilor cardiace.

În ciuda poverii bolii asupra sistemului de sănătate publică, majoritatea ţărilor nu au practici optime de tratament. Din 2008, când s-a publicat în premieră Indexul European de Diabet, numărul de registre naţionale pentru diabet a crescut insuficient. Majoritatea ţărilor nu pot prezenta date privind procedurile şi rezultatele tratamentelor.

Pentru a crea practici terapeutice optime în cazul diabetului la nivel european, ar trebui să fie luate ca exemplu Suedia, Olanda şi Danemarca, recomandă dr. Arne Bjornberg, director de cercetare la HCP Index. Însă nici în cazul lor prevenirea nu dă cu adevărat rezultate, fapt îngrijorător în perspectivă.

Aceste ţări au o bază solidă în materie de screening, înregistrare şi urmărire a cazurilor de diabet, afirmă dr. Bjornberg. Mai puţine persoane rămân în afara evidenţelor şi mai puţine riscă să dezvolte complicaţii. Procedurile şi rezultatele sunt bine documentate, iar datele sunt fiabile. Nu este o muncă foarte sofisticată, însă presupune multe activităţi cotidiene de rutină şi multă cooperare. Însă ar fi greu să ne imaginăm cum să contracarăm răspândirea diabetului fără o astfel de metodologie pentru practici optime!

Necesitatea practicilor optime pentru diabet

Indexul european pentru diabet din 2014 identifică pilonii potenţiali ai unor practici optime paneuropene pentru prevenirea şi tratamentul diabetului:

• Se va contracara lipsa exerciţiilor fizice regulate şi alimentaţia inadecvată, acestea provocând obezitate – un factor de risc major în diabetul de tip 2
• Registre naţionale de diabet – în prezent, există în numai şapte din cele 30 de ţări analizate
• Un plus de transparenţă, astfel încât datele privind tratamentul diabetului să fie mai uşor de accesat şi comparat
• Screeningul sistematic în grupurile de risc înalt, care identifica pacienţii nediagnosticaţi – în prezent, un astfel de screening este aproape inexistent în multe ţări
• Medicamentele şi alte tipuri de dispozitive pentru autogestionarea diabetului trebuie să satisfacă cererea
• Educaţie structurată pentru pacienţi şi rude
• Consultaţii regulate pentru a detecta complicaţii la nivelul ochilor, picioarelor şi rinichilor
• Specialiştii în diabet (inclusiv medicii generalişti şi asistenţii) trebuie să beneficieze de instruire pentru a înţelege şi adopta noile tehnologii, pentru a le utiliza adecvat.