Ce poți să pățești, de fapt, dacă bei bere fără alcool. Descoperirea de ultimă oră a oamenilor de știință

Potrivit specialiștilor, berea slab alcoolizată (sub 2,5%) sau fără alcool poate reprezenta un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor periculoase atunci când este produsă sau depozitată necorespunzător. Deși intoxicațiile alimentare cauzate de bere sunt rare, studiul a evidențiat riscurile asociate consumului de bere fără alcool, subliniind importanța implementării unor practici de producție și depozitare sigure.

Autorii studiului, publicat în Journal of Food Protection, subliniază că în berea fără alcool există o concentrație prea mică dintr-o componentă-cheie, și anume etanolul, ceea ce face această băutură mai susceptibilă la dezvoltarea microorganismelor ce pot cauza intoxicație alimentară.

Studiul a investigat mostre de bere îmbuteliate de o companie din orașul Rochester, care au fost inoculate cu cinci tulpini diferite de E. coli, Salmonella enterica și Listeria monocytigenes. Rezultatele au arătat că E. coli și Salmonella au supraviețuit în berile slab alcoolizate și în cele non-alcoolice timp de peste două luni la temperaturi de depozitare între 4 și 14 grade Celsius.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Printre simptomele infecţiei cu E.coli se numără:

• Diaree apoasă
• Durerea abdominală joasă
• Crampele abdominale
• Febra
• Frisoanele
• Flatulenţa
• Balonarea
• Oboseala nejustificată
• Lipsa poftei de mâncare
• Greaţă şi vărsături

Potrivit Johns Hopkins Medicine, E. coli O157:H7, cea mai comună tulpină care cauzează îmbolnăvirea oamenilor, a fost identificată în studiu ca având capacitatea de a persista în aceste tipuri de beri pentru perioade îndelungate. În schimb, Listeria a fost sub limita de detecție la toate valorile de pH.

Infecția cu Listeria poate produce simptome gastrointestinale într-un interval de 9-48 de ore de la ingestie și un sindrom pseudogripal după 2-6 săptămâni. Gravidele pot prezenta febră, dureri musculare (mialgii), dureri articulare (artralgii), durere de cap (cefalee) și dureri lombare.

Autorii avertizează că berile cu pH ridicat (peste 4.60) slab alcoolizate sau fără alcool și cu concentrații scăzute de dioxid de carbon prezintă un risc crescut de alterare și de dezvoltare a agenților patogeni, inclusiv Clostridium botulinum, toxina care produce botulismul.

Printre simptomele toxiinfecției cauzate de această bacterie se numără: dureri de stomac, greață, vărsături, diaree, vedere neclară și dublă. Tratamentul reprezintă o urgență medicală și se efectuează cu ser antibotulinic, ce neutralizează toxina circulantă.

Cercetătorii subliniază necesitatea implementării unor planuri de siguranță alimentară specifice pentru producătorii de bere cu conținut redus de alcool sau cu 0% alcool.

Pentru a ridica standardele de siguranță, ei recomandă procese precum pasteurizarea, filtrarea sterilă și adăugarea de conservanți în compoziție. În plus, se subliniază importanța igienizării regulate a echipamentelor și recipientelor folosite în procesul de producție, împreună cu aplicarea unor practici de manipulare și igienă la standarde înalte în procesul de fabricație.

Aceste măsuri, conform cercetătorilor, sunt esențiale pentru a asigura siguranța consumatorilor și pentru a reduce riscurile de sănătate asociate consumului de bere fără alcool.