Ce simptome apar când plămânii sunt afectați de COVID

  • Publicat:
  • Actualizat:
Ce simptome apar când plămânii sunt afectați de COVID
Sursa foto: Shutterstock

COVID nu înseamnă doar o banală răceală, ci 3 boli la un loc, mai ales dacă ești nevaccinat: viroză, tromboză și pneumonie. Când boala se agravează, plămânii sunt cei mai afectați și încep să dea semnale de alarmă.

Pacienții cu COVID care dezvoltă sindrom respirator acut sever, o formă extrem de gravă de pneumonie, prezintă manifestări precum tuse uscată, dificultate în respirație, ritm cardiac accelerat și saturație foarte scăzută a oxigenului în sânge.

Majoritatea persoanelor infectate, dacă nu prezintă factori de risc – obezitate, alcoolism, fumat, boli de ficat, rinichi, tiroidă, plămâni, diabet, hipertensiune arterială etc. –, au simptome ușoare sau moderate, care nu degenerează în pneumonie.

Cu toate acestea, există și situații când pacienți tineri, sănătoși, chiar și copii pot experimenta o agravare fulminantă a bolii, care necesită intubare de urgență.

O posibilă explicație poate fi o anomalie genetică în care corpul lor nu mai produce interferon, „muniția pe care o folosim în lupta cu virusurile”, explică medicul pediatru Mihai Craiu. Acești autoanticorpi fac rău propriului organism deoarece permit replicarea virusului.

Cum sunt afectați plămânii de COVID: ce simptome apar

Boala COVID are un impact direct și puternic asupra alveolelor pulmonare, care asigură alimentarea cu oxigen a întregului corp.

Virusul SARS-CoV-2 atacă aceste alveole și, în consecință, nu își mai pot îndeplini funcția. Mai mult, pe suprafața acestora se formează o peliculă care împiedică și mai mult transferul de oxigen. Din acest motiv apar tot felul de manifestări respiratorii, dar și alte simptome care sugerează alimentarea deficitară cu oxigen a organelor vitale.

Principalele semne care pot indica afectarea pulmonară COVID sunt:

Simptomele grave ale pneumoniei COVID

Atunci când pneumonia se agravează și apar complicațiile, pacientul COVID poate prezenta și alte manifestări, precum: halucinațiile, agitația, lipsa de coerență, pierderea cunoștinței, cianozarea degetelor de la mâini sau picioare.

Infecția generalizată în sânge (sepsis) poate fi o altă consecință a pneumoniei COVID, mai ales dacă se suprapune cu o infecție bacteriană. Pacientul trebuie evaluat cât mai rapid de medic pentru stabilirea unui tratament corect cu antibiotice.

Printre simptomele sepsisului se numără:

  • Durere abdominale, musculare sau articulare puternice
  • Slăbiciunea musculară
  • Febra sau/și frisoanele care nu cedează
  • Anurezie (cantitate mică de urină)
  • Ritm cardiac accelerat
  • Transpirații reci
  • Paloare
  • Diaree
  • Greață
  • Vărsături
  • Pete pe piele
  • Agitație
  • Confuzie
  • Amețeală
  • Gândire neclară

Plămânii afectați de COVID au un aspect tipic la radiografia sau computer tomografia toracică: aceștia sunt învăluiți într-o ceață opacă, din cauza lezării alveolelor pulmonare.

Cum se tratează pneumonia COVID

În formele ușoare de pneumonie COVID, pacientul se poate adresa medicului de familie, dar în situații severe este bine să se adreseze medicului specialist de boli infecțioase.

În funcție de severitatea pneumoniei, de vârsta, statusul imunitar, afecțiunile asociate, starea generală, complicații și bacterii asociate, medicul va alege tipul de tratament corect: fie la domiciliu (pentru formele ușoare și moderate), fie la terapie intensivă (formele severe).

De reținut că pneumonia virală COVID nu se tratează cu antibiotice! Aceste medicamente sunt recomandate doar în cazul în care medicul constată că există o suprainfecție bacteriană.

Ameliorarea simptomelor poate fi realizată cu hidratare, antivirale, antitusive, antitermice, antiinflamatoare sau, în cazurile moderat-severe, cu oxigen sau ventilație mecanică asistată, acolo unde este cazul.

Pentru îmbunătățirea funcției pulmonare post-COVID se recomandă terapia cu oxigen hiperbaric, cât mai multă mișcare (mers pe jos în ritm alert, bicicletă, înot, volei, fotbal etc.), cel puțin 30 de minute pe zi, plus exerciții de respirație speciale pentru plămâni (respirația cu buzele strânse, respirația diafragmatică sau „din stomac”, numărarea respirațiilor, tusea controlată).

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”
Recomandări: