Celulele stem hepatice cu niveluri ridicate de telomerază ar putea contribui la regenerarea ficatului

Înţelegerea capacităţii remarcabile a ficatului de a se repara şi regenera este un pas cheie în înţelegerea a ceea ce se întâmplă atunci când organul încetează să funcţioneze corect, cum ar fi în cazurile de ciroză sau cancer de ficat.

Celulele stem hepatice cu niveluri ridicate de telomerază, o proteină adesea asociată cu rezistenţa la îmbătrânire, acţionează la şoareci pentru a regenera organul în timpul unei fluctuaţii celulare normale sau a unei leziuni a ţesuturilor, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Stanford University School of Medicine. Celulele sunt distribuite pe lobii ficatului, permiţându-i să se repare repede, indiferent de localizarea leziunilor.

„Ficatul este o sursa foarte importanta de boli în cazul oamenilor”, a declarat profesorul Steven Artandi, autorul studiului. „Este esenţial să înţelegem mecanismul celular prin care se reînnoieşte ficatul. Am descoperit că aceste celule rare, proliferative se răspândesc în organ şi că sunt necesare pentru a permite ficatului să înlocuiască celulele deteriorate. Credem că este de asemenea posibil ca aceste celule ar putea da naştere la cancer de ficat, atunci când echilibrul lor dispare.”

Recomandări

Excesul de fier din organism, de vină pentru apariţia bolilor de ficat

10 semne pe care le dă cancerul de ficat. Mulți le trecem cu vederea și ajungem…

Celulele hepatice, numite hepatocite, lucrează pentru a filtra şi elimina toxinele din sânge. Ficatul este unic printre organe, datorită capacităţii sale de a se regenera pe deplin de la doar 25% din masa iniţială. Alcoolismul cronic sau infecţia cu hepatită pot provoca cicluri de deteriorare şi reînnoire care duc la cicatrizări ireversibile care afectează funcţia acestuia. Dar se cunosc relativ puţine despre modul în care se regenerează ficatul sau despre ce celule ar putea fi responsabile pentru cancere.

Telomeraza este un complex de proteine care „depăşeşte” capetele cromozomilor după replicarea ADN-ului. Fără activitatea sa, capacele cromozomale de protecţie numite telomeri s-ar scurta treptat cu fiecare diviziune celulară. Majoritatea celulelor adulte au activitate de telomerază puţin sau deloc, iar scurtarea progresivă a telomerilor lor serveşte ca un fel de ceas molecular care limitează durata de viaţă a celulelor – şi, după cum se crede, a unui organism.

Cu toate acestea, celulele stem şi unele celule canceroase fac suficient telomerază pentru a-şi menţine telomerii să se scurteze, oprind în mod eficient ceasul de îmbătrânire şi permiţând un număr aparent nelimitat de diviziuni celulare. Mutaţiile care blochează activitatea telomerazei provoacă ciroză la şoareci şi la oameni. Artandi a vrut să vadă dacă ar putea folosi nivelul telomerazei ca marker pentru a identifica subsetul de celule responsabile pentru regenerarea ficatului în timpul unei fluctuaţii normale. Aceste celule, cred el, ar putea servi, de asemenea, ca celula de origine pentru cancerul de ficat.

Cercetătorii au constatat că, la şoareci, aproximativ 3-5 procente din toate celulele hepatice au nivele neobişnuit de mari de telomerază. Celulele cu niveluri mai scăzute de gene implicate în metabolismul celular normal au fost distribuite uniform pe lobulii ficatului. În timpul unei fluctuaţii obişnuite a celulelor sau după ce ficatul a fost deteriorat, aceste celule se proliferează în loc să facă aglomerări de celule hepatice noi.

Aceste celule rare pot fi activate pentru a diviza şi a forma clone în întregul  ficat, a spus Artandi. „Deoarece hepatocitele mature mor, aceste clone înlocuiesc masa ficatului, dar ele lucrează la locul lor, nu sunt recrutate în alte locuri din ficat, ceea ce explică modul în care ficatul poate repara rapid daunele indiferent de locul în care se întâlneşte organul „.

Sursa: sciencedaily.com