Creşterea în volum a ganglionilor, un simptom ce poate ascunde boli grave!

Nu rataţi analizele periodice de sânge, este sfatul specialiştilor în boli hematologice. Acestea se pot detecta la timp, iar pacienţii pot intra rapid în programul de tratament.

În lume, zeci de mii de oameni sunt diagnosticaţi anual cu diferite forme de afecţiuni maligne hematologice. Şi în România, specialiştii depistează preponderent aceleaşi boli prezente în Europa şi Statele Unite.

Oboseala, febra inexplicabilă şi creşterea în volum a ganglionilor: factori ce ar trebui sa ne trimită la medic

„Pe primul loc se situează grupa leucemiilor limfatice cronice, a limfoamelor maligne holchiniene-neholchiniene, urmate apoi de mielomul multiplu şi mai rar leucemiile acute”, spune dr. Mihai Ciochinaru, medic primar hematolog.

Recomandări

VSH crescut sau scăzut: ce boli poate ascunde

Leucemia, „boala sângelui alb” – simptome care ar trebui să te îngrijoreze

În aceste condiţii, sfatul medicilor este să nu ratăm analizele medicale anuale. O simplă hemoleucogramă poate fi punctul de plecare în depistarea unei boli grave.

„Bineînţeles că hemoleocograma va impune ulterior efectuarea examenului de măduvă, constând în aspirat de măduvă şi/sau biopsie de măduvă, în funcţie de afecţiunea malignă sub tipul la care ne gândim. Ulterior, după ce se efectuează un examen morfologic care reprezintă baza diagnosticului hematologic, vor trebui efectuate investigaţii suplimentare.

Ca o continuare a examenului morfologic, se vor efectua ulterior flowcitrometrie, examene imunohistochimice, examene citogenetice, care vor evidenţia anomalii citogenetice caracteristice pentru un anumit subtip de afecţiune hematologică. Şi, ulterior, biologie moleculară care va confirma sau infirma un anumit subtip de afecţiune malignă hematologică”, spune dr. Alina Roşca, medic primar hematolog.

Medicii ne avertizează că afecţiunile maligne hematologice nu au simptome vizibile şi supăratoare în stadiu incipient. Însă oboseala, febra inexplicabilă şi creşterea în volum a ganglionilor trebuie sa ne aducă urgent la medic pentru un diagnostic cât mai precoce.

5 simptome comune ale leucemiei, pe care nu trebuie să le ignoraţi

„Diagnosticul precoce permite o nuanţare a intensităţii tratamentului. În acelaşi timp, extensia mai redusă a bolii în organism permite adoptarea schemei de tratament mai puţin agresive şi este foarte bine cunoscut: cu cât stadiul de detecţie a unei boli maligne este mai mic, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari”, spune dr. Mihai Ciochinaru, medic primar hematolog.

„Obiectivul terapiilor în hemato-oncologie la ora actuală constă în terapie ţintită împotriva unei anomali cito-genetice sau moleculare caracteristice respectivei afecţiuni. În prezent,în hematologie, utilizăm anticorpi monoclonali. De exemplu, să vorbim despre limfoamele maligne-nonhodgkiniene care reprezintă cele mai frecvente hemopatii maligne din România. La ora actuală, avem anticorpul monoclonal, rituximab, un anticorp ţintit care a îmbunătăţit semnificativ supravieţuirea”, spune dr. Alina Roşca, medic primar hematolog.

Comparativ cu acum două-trei decenii, speranţa de viaţă în hemopatiile maligne a crescut semificativ prin apariţia unor noi medicamete citostatice, prin rafinarea schemelor de terapie cu energii înalte: radioterapie, apariţia unor terapii biologice, blocanţii diverşilor receptori de suprafaţă a celulelor tumorale.

Totul despre chimioterapie: în ce constă, reacţii adverse, tipuri de cancer vizate

„Astfel, speranţa de viaţă a depăşit uneori două sau trei ori ceea ce puteam obţine cu terapiile clasice, citostaticele clasice acum 30 de ani”, spune dr. Mihai Ciochinaru, medic primar hematolog.

După terapie, pacienţii sunt sfătuiţi să adopte un regim de viaţă echilibrat pentru a creşte rata de supravieţuire. Ei trebuie să evite expunerea la soare şi alimentele greu digerabile.

Alimentaţie pentru bolnavii de cancer: alimente permise şi interzise, reguli privind orarul meselor şi metode de gătire optime

„De asemenea, ca indicaţii, mai ales pentru pacienţii tineri, sigur se dau sfaturi de reîncepere a vieţii sexuale. Pentru că, aşa cum bine se ştie, medicamentele sunt teratogene, este nevoie de o anumită perioadă de timp de refacere a organismului. În general, dincolo de 6 luni, ideal după 3 ani de la terminarea tratamentului, este permisa procreerea. Dorinţa de a avea copii trebuie întârziată puţin după tratamentul citostatic”, spune dr. Mihai Ciochinaru, medic primar hematolog.

Concluzia: terapiile moderne şi respectarea sfaturilor specialiştilor pot creşte şansele de supravieţuire a pacientilor cu afecţiuni hematologice maligne.