CSID Live: Urgențele medicale, în sezonul rece: cum evităm să ajungem la camera de gardă?

În ediția CSID.RO Live din 20 decembrie, ora 14:00, abordăm o temă în prim-plan pe parcursul acestei perioade și anume urgențele medicale, în sezonul rece. Aflăm de la Dr. Cristian Pandrea, coordonatorul Compartimentului de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, cum putem evita să ajungem la camera de gardă, în special în perioada sărbătorilor.

Vom defini împreună urgențele medicale, astfel încât să știm exact dacă problema cu care ne confruntăm este, într-adevăr, o urgență sau nu, dar mai ales care sunt semnele care ne indică o urgență medicală, atât la adulți cât și la copii.

Multe persoane nu știu încă ce ar trebui să facă în cazul unei urgențe medicale, așadar aflăm împreună care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm dacă avem o urgență sau dacă o persoană din proximitatea noastră are o urgență.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Să nu uităm că ne aflăm în perioada sărbătorilor, iar românii sunt campioni când vine vorba de excese. Dr. Cristian Pandrea ne va da cele mai prețioase sfaturi astfel încât să evităm să ne prezentăm la camera de gardă, dar și ce ar trebui să conțină kit-ul de urgențe pe care fiecare persoană ar trebui să-l aibă acasă.

Dr. Cristian Pandrea: Există două perspective diferite de a percepe urgența. Pentru pacient, e tot ce resimte ca neplăcut, instalat brusc, ceva cu care nu e obișnuit, care îl deranjează, pentru care simte că trebuie evaluat de către un medic care se ocupă cu așa ceva. Urgența e ceva subiectiv. Noi discernem după evaluarea pacienților între situațiile cu probleme, unde e nevoie să investigăm și să tratăm și, evident, situațiile mai puțin urgente. Dar important e ce simte pacientul, nu medicul. Medicul trebuie să aibă aplecarea, empatia pentru pacient.

În sezonul rece, cam câte urgențe ajung la Sanador?

Sunt urgențe multe, poate mai multe decât în sezonul cald. Cele mai multe dintre ele au legătură cu afecțiunile sezonului rece, care sunt acute și respiratorii, în principiu. Avem și situații care sunt acutizări ale unor afecțiuni cronice, care sunt influențate de timpul rece, umed, poate de anumite obiceiuri de Sărbători, că tot ne aflăm acum în această perioadă. De exemplu: boala cardiacă ischemică, bolile pulmonare, afecțiuni care, în contextul unei infecții respiratorii de sezon, se pot decompensa, iar pacienții ajung la noi cu simptome dintre cele cunoscute: dispnee, respiră mai greu, face crize (dacă e vorba de astm bronșic) mai frecvente decât în sezonul cald. Astea sunt frecvente, dar există și mai puțin frecvente, de natură digestivă, de exemplu, cauzate de obiceiurile alimentare din această perioadă, alternanța postului cu alimentația bogată în proteine și grăsimi. Sau alte disfuncții: digestivă (legată de colecist), litiază veziculară, pancreatitele acute, ele pot fi precipitate.

Se întâmplă și ca pacienții să ajungă târziu la camera de gardă. Dintre simptomele importante aș enumera: durerea toracică anterioară – poate fi vestitorul unei drame cardiace, vasculare sau din categoria asta de boli severe. Dispneea, oboseala exagerată la eforturi mici. Durerea de cap e, de asemenea… Pare banală, dar poate fi vestitorul unei afecțiuni cerebrale vasculare sau infecțioase: meningita acută sau meningoencefalita. Sunt mai întâlnite în perioada rece.

Dacă te speli pe cap și ieși cu părul ud, poți face meningită. Este un mit sau este adevărat?

Temperatura scăzută la nivelul capului, căilor respiratorii (pe unde intră microbii care produc meningită) este mai expus și mai vulnerabil în sezonul rece. În sensul ăsta poți face meningită sau orice altă complicație de acest gen. Dar trebuie să existe un factor generator: un microb, un virus sau o bacterie. În sine faptul că te speli pe cap și ieși afară nu e o problemă decât că favorizează mecanismul acesta patogen de producere.

Când ar trebui să-și ducă la Urgențe părinții copiii?

La copii de departe în sezonul rece simptomele de urgență sunt legate de afecțiunile respiratorii sau digestive acute, de obicei infecțioase. Febră, frisoane, apatie, o stare de moleșeală, de lipsă de chef, se plânge copilul de amețeli, dureri de cap. Toate aceste simptome anunță instalarea unei afecțiuni respiratorii sau digestive infecțioase generate de virusuri, mai rar de bacterii. Mai nou există un pui de epidemie de rujeolă, o boală infecțioasă de care credeam că am scăpat, dar nu s-a întâmplat asta.

Ce trebuie să facem în cazul unei urgențe?

Dacă nu suntem instruiți să dăm primul ajutor, trebuie ca accesul în sistemul de urgență să fie rapid. Sunați la 112, sunt și ambulanțe private care răspund. E cea mai rapidă și mai eficientă metodă. Serviciul de Ambulanță filtrează tipul de urgență, e un dispecer care pune întrebări, care poate oferi sfaturi…

Dacă avem noțiuni de prim-ajutor, e important să aplicăm aceste manevre de prim-ajutor. Important e să știi practic ce trebuie să faci, nu doar să fi auzit despre ce trebuie să faci.

În perioadă Sărbătorilor ne așteptăm ca pacienții să vină pentru afecțiuni digestive cauzate de obiceiuri alimentare. Am avut cazuri de ocluzii intestinale. Pacienții oncologici se prezintă des la camera de gardă. Afecțiunile respiratorii, cardiace, cardiovasculare. Sunt oameni care, știindu-se cu afecțiuni cardiace sau respiratorii cronice, ar trebui să evite expunerea prelungită la temperaturi scăzute, să evite efortul prelungit în frig, să evite excesele alimentare și consumul de sare. Astea sunt importante. Oamenii care știu să evite toate lucrurile astea nu ajung la camera de gardă. Ceilalți, care nu știu, ajung cu acutizări la camera de gardă.

Românii sunt campioni la excese. Alimentare, de alcool, de anumite substanțe…

Moderația e soluția. Toată lumea poftește dar mesele ar trebui să fie decente, să nu dureze ore în șir. Între mese să existe și un pic de mișcare. Se poate mânca și sănătos și bun. Cu gust. Și cu alcoolul se întâmplă la fel.

Ce ar trebui să conțină un kit de urgență pe care să-l avem acasă?

În primul rând, alături de kit, pacienții cronici ar trebui să-și cunoască afecțiunea și corpul, să știe lucruri simple despre ce trebuie să facă sau să nu facă. Vorbeam despre noțiunile de prim-ajutor, resuscitare, imobilizare, oprirea hemoragiei. Ar trebui să existe obiecte pentru oprirea sângerării, comprese, mănuși de unică folosință, la care să se adauge lucruri de bază destinate fie afecțiunilor cronice, fie pentru scăderea durerii: paracetamol, ibuprofen. Dintre medicamentele obișnuite, cele care ajută pacienții cronici să depășească obișnuitele crize.

Ce facem în caz de arsuri?

Primul ajutor pe care trebuie să-l acordăm e să scădem temperatura în zona respectivă. Deci, aplicarea a unui jet de apă rece e primul gest care ar trebui făcut, fără discuție. Scade durerea, scade mecanismul, efectul temperaturii ridicate scade ca intensitate. Aplicarea unui material textil curat asupra zonei afectate de arsură, are rolul de a proteja, de a izola de mediul exterior suprafața arsă care e vulnerabilă. O compresă, un material textil cât mai curat care să împiedice contaminarea zonei. Nu există alte gesturi de prim ajutor, de tipul miere, iaurt și altele, astfel de remedii care au existat dintotdeauna.

Urmărește-ne LIVE pe Facebook și Youtube.