Cum își îngrijeau țăranii români copiii în anii 1850. Medicii le criticau felul în care aceștia își creșteau pruncii

Erau hrăniți cu mămăligă

Conform relatărilor sale, hrana copiilor în mediul rural românesc din acea perioadă era departe de a fi nutritivă și adecvată. Mulți copii erau hrăniți cu alimente precum mămăliga și alte nutrimente greu de digerat încă de la vârste fragede, ceea ce nu făcea decât să agraveze problemele digestive și să contribuie la un nivel de mortalitate infantilă ridicată.

Citește și: Aceasta este dieta lui Carol I | Ce mânca primul rege al României

Țăranilor români nu le prea plăcea apa

Pe lângă hrana deloc potrivită, condițiile de viață și igiena personală erau și acestea factori majori în lupta pentru supraviețuire. Potrivit spuselor Dr. Gheorghe Crăiniceanu, țăranii români evitau spălarea și baia, considerând-o o practică rară sau chiar o excepție.

„Baie generală niciodată nu fac, nici femeile, nici bărbații. Și aceștia nici pe cap nu se spală decât în mod excepțional. Se înțelege lesne în ce stare este pielea țăranului. Un strat gros de murdărie stă totdeauna pe dânsa. Și aceia care au avut ocazia să stea între dânşii cunosc mirosul caracteristic pe care îl exhală din cauza pielii și a hainelor murdare”, a scris un alt medic, Dr. Constantin Popescu, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

„Ţăranul de obicei nu face baie decât atunci când din întâmplare cade în apă. Din această pricină, părțile trupului care asudă miros greu. Unii nu se spală decât o dată pe săptămână, duminica. Dar și atunci dau cu puțină apă pe obraz și pe mâini”, completează I. C. Drăgescu, alt medic din acea perioadă.