Cum se elimină “deşeurile” din creierul nostru în timpul somnului

Într-un nou studiu s-a observat pentru prima dată că lichidul cefalorahidian ”curăţă” creierul în timpul somnului, ajutând la eliminarea ”deşeurilor”.
Recent, Medical News Today a publicat un studiu care a constatat că anumite celule imune specializate sunt mai active în creier în timpul somnului, realizând practic activităţi de ”întreţinere”. Se ştie că somnul este important nu doar în ceea ce priveşte reactivarea creierului, ci şi pentru a crea spaţiul necesar proceselor de „curăţare”. Cu toate acestea, multe dintre mecanismele prin care această curăţare a deşeurilor cerebrale are loc în timpul somnului rămân neclare.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Boston din Massachusetts au descoperit că, în timpul somnului, lichidul prezent în creier şi în măduva spinării – numit lichid cefalorahidian – intră şi iese, în valuri, ajutând creierul să scape de „gunoiul” metabolic acumulat.

Un proces complex de sincronizare

Noul studiu – publicat în revista Science – a inclus 13 participanţi cu vârste cuprinse între 23 şi 33 de ani, care au fost de acord să se supună scanărilor cerebrale în timp ce dormeau.
Cercetătorii au văzut că lichidul cefalorahidian pare să se „sincronizeze” cu undele cerebrale, ceea ce probabil ajută la eliminarea ”deşeurilor creierului”. Aceste deşeuri includ proteine potenţial toxice, care altfel pot forma acumulări care pot afecta fluxul de informaţii între neuroni.

Recomandări

Legătura dintre inimă şi creier, mai puternică decât ştiam

Peşte: bun pentru creier, inimă, imunitate

Aceste concluzii ar putea pune într-o nouă perspectivă mecanismele de bază ale formării unor afecţiuni precum boala Alzheimer, în care plăcile proteice toxice joacă un rol cheie în pierderea memoriei şi a altor tulburări cognitive.
Ei explică, de asemenea, că îmbătrânirea normală poate fi asociată cu o auto-curăţare mai slabă a creierului. Odată cu vârsta, creierul uman tinde să genereze mai puţine unde lente, ceea ce poate reduce fluxul de sânge în creier, precum şi pulsaţiile lichidului cefalorahidian.

„Este un efect atât de dramatic”, subliniază Laura Lewis, co-autorul studiului. „[Lichidul cefalorahidian care pulsează în creier în timpul somnului] a fost ceva ce nu ştiam deloc, iar acum putem să aruncăm o privire asupra unei regiuni a creierului şi să citim imediat starea în care acea persoană se află.”

Ce urmează?

Pe viitor, Lewis şi colegii săi îşi propun să răspundă la mai multe întrebări intrigante. Să afle dacă şi cum afectează îmbătrânirea naturală activitatea lichidului cefalorahidian în creier, să stabilească modul în care undele cerebrale, fluxul de sânge din creier şi lichidul cefalorahidian reuşesc să se sincronizeze pentru a „elimina” deşeurile.
Acum au observat că mai întâi undele cerebrale se schimbă, urmează un flux de sânge şi apoi un val de lichid cefalorahidian, dar încă mai rămân multe necunoscute de aflat.