Dieta keto: crește riscul apariției bolilor de inimă, potrivit unui nou studiu

O dietă ale cărei principii de bază constau într-un conținut scăzut de carbohidrați și un aport semnificativ de grăsimi poate influența nivelul colesterolului „rău”, dublând riscul apariției afecțiunilor cardiovasculare, cum ar fi blocarea arterelor, atacuri de cord sau accident vascular cerebral, potrivit unei noi cercetări.

O dietă așa cum este cea keto (săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi) poate fi asociată cu creșterea nivelurilor de colesterol „rău” (LDL) și, implicit cu un risc mai mare al afecțiunilor cardiovasculare, a declarat autorul principal al unui studiu recent, doctor Iulia Iatan, de la Healthy Heart Program Prevention Clinic, St. Paul’s Hospital și profesor la University of British Columbia’s Center for Heart Lung Innovation din Vancouver, Canada.

„Acest studiu aduce o contribuție importantă literaturii științifică, sugerând că daunele depășesc beneficiile”, a spus Christopher Gardner, profesor la Stanford Prevention Research Center.

Gardner a realizat mai multe studii clinice privind impactul dietei keto asupra organismului. Nu a fost implicat în studiu.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

„Colesterolul LDL crescut nu trebuie tratat ca un efect secundar neglijabil al unei diete foarte scăzută în carbohidrați sau al unei diete ketogene”, a adăugat Gardner, subliniind riscul crescut al evenimentelor cardiovasculare în cazul persoanelor cu niveluri mai ridicate de cetone (surse de energie când nu există suficientă glucoză în sânge) , în comparație cu cei care au o dietă standard sau ceva mai clasică.

În cadrul studiului, cercetătorii au definit ce înseamnă o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi: cu 45% din totalul caloriilor zilnice provenind din grăsimi și 25% din carbohidrați.

Premisa studiului a fost tocmai faptul că doctor Iatan a primit în clinica sa un număr mare de pacienți cu afecțiuni cardiovasculare sau hipercolesteromia severă care urmau o dietă keto.

Hipercolesterolemia, sau colesterolul ridicat crește riscul apariției unui atac de cord sau altor afecțiuni cardiovasculare.

Deși există încă date limitate privind legătura dintre dietele cu conținut scăzut de carbohidrați, bogate în grăsimi, niveluri de lipide și bolile cardiovasculare, cercetătorii au identificat că în cazul persoanelor ce urmau o dietă keto, nivelurile lipoproteinelor cu densitate joasă, cunoscute și sub denumirea de LDL erau mai mari decât în cazul altor persoane.

Cercetătorii au observat, de asemenea, și că aportul total de grăsimi al participanților a fost mai mare în grăsimi saturate, cu un consum dublu de resurse animale (33%) comparativ cu cei din grupul de control (16%).

După aproximativ 12 ani și ajustarea datelor în funcție de alți factori care pot determina boli ale inimii, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, obezitatea sau fumatul, oamenii de știință au concluzionat: persoanele care au urmat o dietă de tip keto au fost de mai mult de două ori mai expuși în față unor posibile afecțiuni cardiovasculare sau în fașa instalării bolii arterială periferică.

Aceștia au ținut să menționeze, însă, că cercetarea lor a demonstrat o asociere între dietă și riscul crescut al bolilor inimii și nu o relație de cauzalitate.

Majoritatea participanților – 73% – au fost femei, „femeile, în general, tind să urmeze mai multe modele alimentare, tind să fie mai interesate să-și schimbe stilul de viață.”, a menționat doctor Iatan.

Mai mult, nu trebuie să omitem faptul că fiecare pacient reacționează diferit la o dietă. Deși, în medie, toți pacienții participanți la studiu au avut aceeași reacție.

Dieta keto și efectele ei

Deși foarte eficientă în procesul de slăbit, dieta keto este pusă la zid de mai mulți nutriționiști și medici în primul rând pentru că elimină numeroase elimente sănătoase cum ar fi fructele, fasolea, leguminoasele și cerealele integrale.

În dieta keto, trebuie să limitezi aportul de carbohidrați la 20 până la 50 pe zi – cu cât mai mic, cu atât mai bine. Dacă pui în perspectivă, realizezi că doar o banană sau un măr de dimensiuni medii are aproximativ 27 de carbohidrați – practic întreaga cantitate admisă pentru o zi.

Citește și: Dieta ketogenică – mănânci şi slăbeşti! Consultantul în nutriție Cristian Mărgărit detaliază avantajele, dezavantajele, alimentele permise și interzise în dieta ketogenică

„Acele grupuri de alimente care trebuie eliminate sunt surse majore de fibre în dietă, precum și de nutrienți importanți, fitochimice și antioxidanți. Ceea ce este îngrijorător pentru mulți profesioniști din domeniul sănătății care consideră că dieta ketogenă pe termen lung este dăunătoare pentru sănătate”, a conchis Gardner.

Dieta keto există încă din 1920, când un medic a descoperit-o întâmplător drept o modalitate de a controla crizele epileptice la copii care nu au răspuns la alte metode de tratament.

Dietele cu conținut scăzut de carbohidrați precum keto se bazează în mare măsură pe grăsimi pentru a crea starea de sațietate. Cel puțin 70% dintr-o dietă keto conține grăsimi; unii spun că se poate ajunge și la un raport de 90%.

Deși poți obține grăsimea necesară organismului din surse nesaturate sănătoase, cum ar fi avocado, tofu, nuci, semințe și ulei de măsline, dieta keto permite, de asemenea, grăsimi saturate precum untură, unt și ulei de cocos, precum și lapte integral, brânză și maioneză.

Mâncarea multor alimente bogate în grăsimi saturate crește producția de colesterol LDL, care se poate acumula în interiorul arterelor, limitând fluxul de sânge către inimă și creier.

Citește și: Mărturia unei femei care a slăbit într-un an 50 de kilograme cu dieta keto: „Dă rezultate, dar mi-am distrus relația cu mâncarea”

Sursă: edition.cnn.com