Două cazuri de difterie, confirmate în România, pentru prima dată după 1989. Precizările medicului Adrian Marinescu

În România au fost confirmate două cazuri de difterie, identificate la doi oameni ai străzii, cunoscuți că ar consuma droguri, scrie Antena 3. Încă din 1990 până în prezent nu au mai fost semnalate astfel de cazuri. Adrian Marinescu, director medical al Institutului Matei Balș, a explicat, la Antena 3 CNN, care sunt simptomele acestei boli.

„Trebuie să știm că în cazul difteriei există fie o formă respiratorie, care poate impune probleme reale pentru sănătate publică, și forma cutanată, care nu ridică această problemă, pentru că nu există un risc de agravare sau de complicații. Faptul că nu am avut anumite boli de zeci de ani de zile nu înseamnă că ele nu pot să mai apară. Aceste două cazuri sunt izolate și nu vor ridica probleme.

Referitor la simptome, dacă vorbim despre partea cutanată, lucrurile sunt simple. În general, în cazul consumatorilor de droguri, când apar niște leziuni la nivelul pielii, reprezentând o poartă de intrare, bacteria rămâne strict în acel loc, nu ridică probleme și se rezolvă prin tratament. Dacă este o formă respiratorie, este mult mai complicat, pentru că se transmite prin secrețiile respiratorii, prin tuse, strănut, vorbit”, a spus medicul.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Specialistul a menționat că difteria poate fi prevenită prin vaccinare.

„Vaccinarea pentru difterie intră în Programul Național de Vaccinare, copiii României fiind protejați. Însă, atenție, imunitatea scade la un moment dat, iar dacă vom avea astfel de cazuri de difterie, probabil că se va pune problema vaccinării cu un rapel, astfel încât să crească protecția populației”, a mai adăugat specialistul.

Ce este difteria?

Difteria este o boală infecţioasă acută, transmisibilă, provocată de Corynebacterium diphteriae, care rămâne la poarta de intrare, se multiplică şi determină fenomene locale (edem şi false membrane) şi elaborează o toxină care difuzează în organism, determinând fenomene toxice la distanţă, în diferite organe.

Poarta de intrare este reprezentată de mucoasele faringoamigdaliană (96-98%), laringeană (l-2%), nazală (0,5%) – excepţional
conjunctivală, genitală, pielea lezată, urechea – unde toxina produce edem şi hiperemie ce sunt frecvent urmate de necroză epitelială şi inflamaţie acută; coagularea exsudatului dens fibrinopurulent produce o pseudomembrană, de culoare alb-gălbuie spre brună, alcătuită din 3 straturi: stratul I cu detritusuri celulare, stratul II cu fibrină şi stratul III format din leucocite, bacili difterici şi celule moarte; este foarte aderentă de ţesuturile subjacente.

Citește aici cum se tratează difteria