Dovedit științific: colesterolul crescut, una dintre cauzele demenței

Colesterolul crescut este periculos nu doar pentru inimă, ci și pentru creier. Deși se bănuia de ceva vreme această legătură, acum este confirmată de știință.

După ce au revizuit 17 studii internaționale care au cuprins peste un milion de pacienți cu vârsta sub 65 de ani, cercetătorii australieni de la Heart Research Institute din Newtown au concluzionat, în premieră, că există într-adevăr o legătură între colesterolul crescut cauzat de alimentația dezechilibrată și demență.

Colesterolul crescut ne îmbolnăvește creierul

Dr. Ashish Misra, coordonatorul metaanalizei, spune că această descoperire ar putea schimba modul în care este abordată problema demenței la nivel mondial.

Recomandări

7 obiceiuri sănătoase care previn demența (studiu)

Dacă faci asta, riscul de accident vascular e MAXIM. Din păcate, mulți avem acest obicei „toxic”…

Este prima dată când putem spune categoric că există o legătură directă între ceea ce mâncăm și declinul cognitiv, dar și sănătatea generală. Sugerez un test de sânge la fiecare şase luni când ajungeţi la vârsta de 50 de ani, iar dacă nivelul de LDL-colesterol este ridicat, este recomandat să fiţi testat mai des, este o analiză accesibilă, a spus acesta.

Experții spun că LDL-colesterolul favorizează acumularea de proteine tau la nivel cerebral, asociate cu un risc crescut de demență.

De asemenea, colesterolul crescut duce la formarea unor plăci de grăsime întărită (aterom) pe pereții vaselor de sânge, ceea ce cauzează îngustarea acestora și reducerea fluxului sanguin către organe vitale, existând risc major de accident vascular cerebral sau infarct.

Odată formată această placă pe artere, este aproape imposibil să mai fie dizolvată complet. Din acest motiv, spun experții, trebuie să avem grijă în primul rând să o prevenim.

Din păcate, nu există o pastilă magică pentru a scăpa de placa de pe vasele de sânge. Putem în schimb să luăm măsuri în ceea ce privește dieta și stilul de viață, care pot ameliora de-a lungul timpului această problemă. 40% din riscul de demență al unei persoane poate fi atribuit unor factori de risc modificabili, ceea ce este o veste bună, pentru că putem lua măsuri, a adăugat dr. Misra.

Studii precedente arată că primele semne subtile de demență apar chiar și cu 10-20 de ani înaintea simptomelor clinice.

Dislipidemia, colesterolul și efectele nefaste

Colesterolul joacă un rol important în organism. Acesta ajută la reglarea hormonală, la sinteza vitaminei D și a enzimelor care asigură buna funcționare a digestiei. Cu toate acestea, colesterolul în exces provenit din alimente bogate în grăsimi nesănătoase favorizează dislipidemia.

În toate ţările înalt şi mediu dezvoltate, între care se numără şi România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, iar dislipidemia se numără printre cei mai importanţi factori de risc implicaţi în apariţia acestor boli.

Printre cauzele şi factorii de risc asociaţi dislipidemiei amintim:

• Dieta bogată în grăsimi saturate, sare şi carbohidraţi
• Lipsa de exerciţiu fizic
• Vârsta înaintată şi sexul (femeile cu vârsta peste 60 de ani sunt mai predispuse riscului de dislipidemie)
• Excesul ponderal şi grăsimea viscerală, localizată la nivelul abdomenului
• Fumatul
• Diabetul, hipo- sau hipertiroidismul netratate
• Anumite medicamente – betablocante, contraceptive orale, antivirale etc.
• Boli ale ficatului
• Consumul excesiv de alcool
• Istoricul familial de dislipidemie, ateroscleroză sau boli cardiovasculare
• Diverse tipuri de cancer

Date recente relevă prevalenţe ale dislipidemiei între 37% şi 65%, cu variaţii în funcţie de vârstă, sex, etnie şi regiune geografică. Potrivit studiului PREDATORR realizat în 2016, România avea o prevalenţă a dislipidemiei de 38,5%, însă Ghidul Societăţii Europene de Cardiologie a relevat că ţara noastră se confruntă cu un risc semnificativ mai crescut de boli cardiovasculare.

În lipsa unui tratament adecvat, care presupune în primul rând modificarea stilului de viaţă, dislipidemia poate avea consecinţe dezastruoase asupra întregului organism. Printre complicaţiile cauzate de dezechilibrul lipidic amintim:

• Bolile cardiovasculare – atac de cord, insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral, accident ischemic tranzitor
• Obezitatea
• Boala arterială periferică
• Diabetul zaharat
• Boala ficatului gras nonalcoolic
• Apneea obstructivă de somn
• Boala cronică de rinichi
• Anevrismul
• Boala Alzheimer

Surse:

Misra A. et al., „The relationship between midlife dyslipidemia and lifetime incidence of dementia: A systematic review and meta-analysis of cohort studies”, 2023, https://doi.org/10.1002/dad2.12395

Anderson T. J., Grégoire J. et al. Canadian Cardiovascular Society guidelines for the management of dyslipidemia for the prevention of cardiovascular disease in the adult. Canadian Journal of Cardiology, 2016, https://www.onlinecjc.ca/article/S0828-282X(16)30732-2/pdf