Copiii mici expuși prea mult timp la diferite tipuri de ecrane riscă să aibă probleme de dezvoltare, arată un nou studiu publicat în revista JAMA.
Medicul pediatru Mihai Craiu spune, într-o postare pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, că excesul de ecrane este una dintre posibilele explicații ale crizei educaționale în România. Potrivit specialistului, „excesul de ecrane este favorizat uneori chiar de către părinții acestora, în dorința acestor adulți de a putea să stea ei înșiși cu ochii în ecrane”.
De asemenea, doctorul Craiu dezvăluie care sunt cele mai importante 9 minute din viața unui copil mic.
„Expunerea excesivă a copiilor mici la ecrane de diferite tipuri (telefon, computer, tabletă, consolă de jocuri) poate să explice întârzierea observată în diversele domenii ale dezvoltării unui copil.
Teoretic un copil cu vârstă sub 2 ani nu ar trebui să stea în fața unui ecran decât dacă interacționează pentru scurt timp cu un adult aflat la distanță (să spunem un părinte plecat la studii sau la muncă în străinătate). Academia Americană de Pediatrie discută în detaliu ce ar putea să vadă și cât ar putea să stea un copil de diverse vârste în fața unui ecran.
Recent a apărut în JAMA acest articol, care dovedește pe un număr de peste 7.000 de copii (urmăriți după naștere cel puțin 4 ani) că statul unui copil mic (de 1 an) în fața ecranelor are un posibil efect negativ asupra limbajului și al capacității de a rezolva probleme la 2 și, respectiv, 4 ani și că mărimea efectului nociv ține de „doză”.
Copiii care au stat sub o oră pe zi au avut efecte minime, iar cei care au stat peste 4 ore au avut efecte importante.
Ca și în cazul altor obiceiuri care dau dependență, statul în fața ecranelor are legătură cu doza! Încercați să reduceți această doză la minimum și aveți grijă la conținut. Unul educațional, dedicat copiilor, poate avea chiar efecte bune!
Cum este cu ecranele intrate prea repede în viața unui copil foarte mic?
Evident că ele pot „câștiga” niște momente de liniște pentru adultul care ar trebui să supravegheze acel copil mic. Dar…
Excesul de ecrane la o vârstă la care un copil învață să comunice, să pipăie și să evalueze obiectele în spațialitatea lor 3D, să ceară, să negocieze, să cunoască nemijlocit este rău, pentru că oferă o realitate deformată.
Ca și cum ai vrea să recunoști forma unui obiect pe care îl pipăi cu mâinile puse în mănuși de box, ca și cum ai vrea să miroși o floare cu masca ffp2 pe față sau să admiri peisajul folosind ochelari cu lentile de culoare mov (sau alta, după preferințe).
Evident că poți simți, mirosi sau vedea ceva… Dar nu este realitatea! Acea realitate pe care să îți construiești o bază pentru educația școlară…
La începutul vieții, copiii au nevoie de interacțiune directă cu alți oameni, nu cu un ecran. Mai târziu în viață lucrurile stau diferit.
Și aș dori să vă spun un secret. Cele mai importante minute din viața unui copil mic sunt 9 (nouă): primele 3 după ce s-a trezit dimineața, primele 3 după ce revine acasă de la creșă/grădiniță/școală și ultimele 3 înainte să adoarmă.
Încercați în astea 9 minute să fiți acolo pentru ei. 9 minute pe zi, în locul unui ecran.” a încheiat dr. Mihai Craiu.