Experţii se tem că numărul cazurilor noi de COVID-19 va exploda în sezonul rece. Care este explicaţia

Umiditatea scăzută ar putea sta la baza creşterii numărului de cazuri COVID-19, arată un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Sydney. Potrivit specialiştilor, o scădere cu un procent a umidităţii poate creşte cu până la 6% numărul cazurilor de noi infecţii cu noul coronavirus. Cercetarea a fost condusă de profesorul Michael Ward, epidemiolog la Universitatea din Sydney, şi de alţi doi savanţi de la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii Fudan din Shanghai, care au studiat relaţia dintre clima din emisfera sudică şi COVID-19.

Astfel, ei au descoperit că infecţia cu noul coronavirus pare să fie sezonieră, explozia de cazuri fiind semnalată cu precădere în zonele cu umiditate redusă.

„Se apropie sezonul rece, când în mod normal umiditatea scade, ca urmare a temperaturilor scăzute din exterior şi a celor crescute din interior”, atenţionează profesorul Ward.

Recomandări

Roșu în gât de la îngheţată? Din contră, îngheţata ameliorează durerile de gât, atenţionează medicii

Pacienţii asimptomatici: chiar dacă nu ai febră sau tuşeşti, nu înseamnă că virusul e total inofensiv

Cercetări anterioare au identificat de asemenea o legătură între climă şi incidenţa infecţiilor cu virusul SARS în diverse oraşe din China şi cu virusul MERS în Arabia Saudită.

Totodată, un alt studiu a arătat că focarele de COVID-19 din China ar putea avea legătură cu oscilaţiile de temperatură şi cu umiditatea scăzută.

„Pandemia a debutat în sezonul rece, aşa că am fost intrigaţi de acest lucru. Se pare că, într-adevăr, umiditatea scăzută poate avea un rol important în ţinerea sub control a răspândirii acestei infecţii. De aceea există cazuri de COVID-19 şi în lunile de vară în diverse ţări din emisfera nordică, deoarece umiditatea este scăzută”, a adăugat medicul.

Cum influenţează umiditatea scăzută riscul de transmitere a virusului

Profesorul Ward este de părere că umiditatea scăzută şi aerul uscat pot favoriza menţinerea pentru mai mult timp în aer a particulelor contaminate.

Astfel, o persoană care tuşeşte sau strănută într-un spaţiu închis este un pericol pentru ceilalţi oameni din încăpere, deoarece particulele virale rezistă mai mult timp în aer.

În lipsa unei măşti de protecţie, aceste particule pot fi cu uşurinţă inhalate, favorizând astfel apariţia bolii COVID-19.

Atunci când umiditatea este crescută, aerosolii au o greutate mai mare şi, prin urmare, nu pot rămâne mult timp în aer, căzând pe suprafeţe.

În această situaţie, este foarte importantă menţinerea igienei mâinilor după atingerea diferitelor suprafeţe.

Aşadar, putem spune că suntem încă în prima fază a acestei pandemii, când abia înţelegem sau punem cap la cap anumite informaţii ştiinţifice care ne pot aduce mai aproape de găsirea celor mai eficiente metode de protecţie.

„De aceea este important să continuăm testarea masivă a populaţiei şi să fim extrem de vigilenţi şi de precauţi, mai ales că sezonul cald este pe final şi ne aşteaptă luni reci de toamnă şi de iarnă, în care vor apărea şi cazurile de gripă”, concluzionează medicul.

Studiul privind relaţia dintre umiditate şi cazurile de COVID-19 a fost publicat recent în jurnalul Transboundary and Emerging Diseases.