La aşa ceva chiar că nu mă aşteptam. Cum? Dacă am un fetiş sexual înseamnă că am o problemă la cap? Nu neapărat.
„Biblia Psihiatriei”, cum este numit Manualul de Diagnostic şi Statistică a Bolilor Psihice, nu încadrează fetişul la capitolul tulburări mintale, însă nici nu este privit cu ochi buni, pentru că în cartea respectivă acest obicei este asociat cu un comportament sexual deviant , predispus la violenţă şi gesturi imorale.
Fetişul este numit în manual parafilie, iar prin definiţie această devianţă sexuală cuprinde fetişuri sexuale cu picioarele, sadism, masochism, mâncatul pe zone erogene ale corpului sau chiar pedofilie (act sexual cu un minor).
Aceste acţiuni sunt însă considerate inofensive, atâta timp căt persoana care le experimentează nu se simte lezată fizic sau psihic.
Cu toate acestea, nu este normal ca un fetiş banal, precum linsul degetelor de la picioare sau trasul de păr, să fie băgate în aceeaşi oală cu pedofilia, o tulburare sexuală extrem de gravă.
Manualul cu pricina a suferit modificări majore în ultimii 50 de ani în ceea ce priveşte definirea orientărilor sexuale. Până în 1986, homosexualitatea era catalogată ca fiind tulburare psihică, aşa că nu e de mirare că în prezent încă există concepţii discriminatoare privind această orientare sexuală.