GFN2024 | Konstantinos Farsalinos: „Reducerea numărului de fumători necesită promovarea alternativelor”

  • Publicat:
  • Actualizat:
GFN2024 | Konstantinos Farsalinos: „Reducerea numărului de fumători necesită promovarea alternativelor”

Între 13 și 15 iunie 2024, Varșovia a găzduit cea de-a 11-a ediție a Forumului Global despre Nicotină (GFN). Evenimentul a reunit experți și factori de decizie din întreaga lume pentru a discuta problematica reducerii ratei fumatului. Ediția din acest an a fost marcată de dezbateri intense și prezentări privind beneficiile pentru sănătatea individuală și publică pe care produsele care încălzesc tutunul fără să îl ardă îl au față de continuarea fumatului.

Konstantinos Farsalinos: „Reducerea numărului de fumători necesită promovarea alternativelor”

Una dintre temele centrale ale GFN24 a fost importanța colaborării între autoritățile de reglementare și industria tutunului. Dr. Konstantinos Farsalinos, cardiolog și cercetător la Centrul de Chirurgie Cardiacă Onassis din Atena, a subliniat acest aspect într-un interviu pentru Gândul.

„În prezent, practic nu există colaborare între industrie și autoritățile de reglementare. Este singurul sector în care nu există o astfel de colaborare. Deși am criticat industria tutunului pentru greșelile din trecut, trebuie să recunoaștem că este unul dintre principalii producători de produse de reducere a riscurilor. Este esențial să-I motivăm să renunțe la producția de țigări și să se concentreze pe produse de reducere a riscurilor”, a spus Dr. Farsalinos.

Dr. Farsalinos a vorbit și despre impactul măsurilor de control al tutunului asupra sănătății publice.

„Scopul inițial al mișcării de control al tutunului a fost eliminarea fumatului, deoarece fumatul și procesul de combustie sunt cele care ucid fumătorii, nu nicotina. Din păcate, mișcarea de control al tutunului s-a transformat într-o cruciadă anti-nicotină. Această abordare compromite reducerea ratei fumatului, deoarece atacă produsele cu nicotină cu risc scăzut, care sunt folosite ca substitut pentru fumat. Eliminarea acestui ajutor pentru fumători va duce la continuarea fumatului pentru mulți, compromițând astfel lupta anti-fumat”, a precizat el.

Pe lângă beneficiile pentru sănătatea publică, Dr. Farsalinos a evidențiat și impactul economic pozitiv al reducerii fumatului.

„Fumatul costă mult, nu doar la nivel individual, prin prețurile ridicate ale țigărilor, ci și pentru societate. Fumatul este asociat cu pierderea orelor de muncă, scăderea calității vieții și moartea prematură. Costurile asociate fumatului sunt adesea mai mari decât veniturile din taxele pe vânzarea țigărilor. Reducerea sau eliminarea fumatului va aduce beneficii nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru sănătatea publică la nivelul întregii societăți”, a explicat Dr. Farsalinos.

România se numără printre țările europene cu cei mai mulți fumători, având aproximativ 4,2 milioane de fumători conform statisticilor europene. În contrast, țări precum Suedia, Finlanda și Norvegia au reușit să reducă drastic numărul fumătorilor prin promovarea produselor alternative. Aceste țări au demonstrat că prin implementarea unor politici de reducere a riscurilor, se pot obține rezultate semnificative în lupta împotriva fumatului.

Concluziile trase în urma Forumului Global despre Nicotină 2024 subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în abordarea reducerii ratei fumatului. În loc să se concentreze exclusiv pe eliminarea nicotinei, autoritățile și factorii de decizie trebuie să promoveze utilizarea produselor cu risc redus ca parte a strategiei de sănătate publică. O astfel de abordare ar putea accelera reducerea numărului de fumători și ar aduce beneficii semnificative atât pentru sănătatea publică, cât și pentru economie.

Ediția din acest an a GFN a evidențiat importanța colaborării între industrie, autorități și experți în sănătate publică pentru a atinge obiectivele comune de reducere a fumatului și a riscurilor asociate acestuia.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”