Limba zmeurie la copii, semnul unei boli contagioase care umple camerele de gardă. Dr. Mihai Craiu: „Panica nu ajută la nimic”

  • Publicat:
  • Actualizat:
Limba zmeurie la copii, semnul unei boli contagioase care umple camerele de gardă. Dr. Mihai Craiu: „Panica nu ajută la nimic”
Limba zmeurie, semnul unei boli care afectează copiii mai ales primăvara. Foto: profimediaimages.ro

Limba zmeurie, febra crescută și erupțiile aspre pe piele sunt câteva dintre semnele de scarlatină la care părinții trebuie să fie atenți. Această boală face ravagii în ultima perioadă printre copiii cu vârste sub 10 ani, ca urmare a renunțării la măsurile de protecție și igienă care, pe durata pandemiei de COVID-19, au redus semnificativ incidența bolilor infecțioase. 

Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția că, în ultimele săptămâni, au fost diagnosticați la Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC foarte mulți copii cu infecție produsă de Streptococ beta-hemolitic grup A (GAS).

Nimeni nu mai respectă regulile de prevenție

„Cred că ar trebui să știm câteva lucruri, înainte de a escalada faimoasa noastră streptofobie națională… Deopotrivă medici și părinți aveam, înainte de pandemie, o reacție emoțională în cazul întâlnirii cu GAS.

Pandemia a părut să ducă la dispariția din circulație a tuturor agenților patogeni a căror transmitere este facilitată de mâini murdare și nerespectarea etichetei tusei/strănutului. Spălatul mâinilor, dezinfectarea suprafețelor (deseori excesivă) și purtatul măștilor au fost responsabile pentru scăderea majoră a cazurilor de boli infecțioase la copil în perioada 2020-2022.

Odată cu renunțarea la măsurile oficiale de minimalizare a riscului de transmisie a virusului SARS-CoV-2, în martie 2022, au revenit bunele obiceiuri și aproape nimeni nu a mai respectat setul de indicații de prevenție. Căci, vorba aia, am scăpat de dictatura medicală…”, spune medicul într-o postare pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.

Limba zmeurie și alte simptome de scarlatină

Scarlatina se transmite foarte ușor de la o persoană la alta pe cale aerogenă, în urma unui contact direct (tuse, strănut). Foarte rar se poate transmite și prin obiecte contaminate.

Poarta de intrare este faringiană. Bolnavul de scarlatină este contagios cu 5-6 zile înainte de debutul bolii, de la apariția primelor simptome.

Contagiunea dispare la 1-2 zile după începerea tratamentului, dar, în cazul în care nu se administrează antibiotic, persoanele infectate pot transmite boala încă 2-3 săptămâni.

Din punct de vedere clinic, scarlatina prezintă următoarele manifestări:

    • Incubația: 1-5 zile și este complet asimptomatică
    • Debutul: deseori brusc
    • Simptome: febră, frisoane, alterarea stării generale, cefalee, odinofagie (înghițire dureroasă), disfagie (dificultate la înghițire), greață, vărsături, dureri abdominale
    • erupție micro-papulo-eritematoasă, „măruntă”, aspră la pipăit, dispare la presiune; apare într-un singur puseu, la 24-48 de ore de la debutul bolii; este mai evidentă la nivelul gâtului, toracelui, abdomenului, feselor și feței interne a membrelor;
    • nu este pruriginos și pălește după 24-48 de ore, iar după 4-5 zile începe descuamarea
    • descuamarea este mai evidentă la nivelul palmelor și tălpilor, de unde se pot desprinde lambouri („în mănușă” sau „în ciorap”)
    • alte manifestări: faringe intens congestionat, roșu ca flacăra, amigdale hipertrofice, edemațiate, cu sau fără depozite purulente („pultacee”)
    • în prima zi – limba este saburală (acoperită de depozite albicioase, care se detașează ușor, fiind comparată cu o „limbă de porțelan”)
    • a doua zi – limba se descuamează de la vârf și marginile laterale către bază, căpătând aspectul de „limbă zmeurie, cu margini roșii”

Perioada de convalescență începe după încheierea ciclului lingual, dispariția erupției și apariția descuamării, având o durată de 2-3 săptămâni.
Complicațiile pot fi cardiace, renale, articulare, complicații post-streptococice.

Cum se tratează scarlatina

Pe lângă tratamentul recomandat de medic, se recomandă igienă corectă, dietă adecvată (regim lacto-hidro-zaharat pe perioada acută), izolare și repaus la pat minimum 7 zile.

Chiar dacă infecția cu GAS este contagioasă și uneori poate evolua foarte grav, medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția că scarlatina nu este un motiv de panică, având în vedere că boala este ușor de recunoscut și de tratat.

„Nu există niciun motiv de panică deoarece nu a fost identificată nicio tulpină de GAS rezistentă la peniciline.

Putem folosi cu succes, la sfatul medicului, penicilină V sau amoxicilină. Iar la cei cu alergie la penicilină, dar fără istoric de anafilaxie, ar putea fi folosite cefalosporinele de generație I. Practic nu există tulpini rezistente.

Despre macrolide, numai de bine… Le putem utiliza cu succes dacă antibiograma dovedește că GAS nu este rezistent la acestea (eritromicină, azitromicină sau claritromicină).

Și trebuie să fim calmi. Panica nu ajută la nimic. Nici autodiagnosticul…”, încheie medicul pediatru.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Conf. dr. Mihai Craiu - Medic primar pediatrie
Conf. Dr. Craiu Mihai este Medic Primar Pediatrie la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București și fondatorul platformei „Spitalul Virtual pentru Copii”. Câștigător al categoriei Medicul Anului – Romanian Healthcare Awards 2020. Absolvent ...
citește mai mult
Redactia CSID - Medic primar pediatrie