Lipsa acestui mineral, asociată cu un risc crescut de boli de inimă

Persoanele de vârstă mijlocie prezintă un risc cu 25% mai mare de a dezvolta boli de inimă dacă duc lipsă de fier, arată un nou studiu publicat recent în revista în ESC Heart Failure.

Potrivit acestei cercetări, aproximativ 10% dintre cazurile noi de boli de inimă apărute la vârsta mijlocie ar putea fi evitate dacă există un aport corect de fier în organism. Acest mineral este esențial pentru producerea de hemoglobină, proteina care asigură transportul oxigenului către organele vitale, inclusiv către inimă.

Riscul de a dezvolta boli de inimă, mai mare dacă duci lipsă de fier

Studii precedente au arătat că deficitul de fier este responsabil de agravarea stării de sănătate a pacienților cu boli cardiovasculare, în special insuficiență cardiacă. De asemenea, s-a demonstrat că tratamentul intravenos cu fier a îmbunătățit simptomele acestor pacienți cu boli de inimă, precum și calitatea vieții.

Recomandări

Accidentul vascular cerebral – cum se manifestă, care sunt factorii de risc, cum se tratează și…

Bolile cardiovasculare – ce trebuie să știm despre ele? Aflăm răspunsul de la medicul cardiolog

Dovezile indică o legătură între carența de fier și predispoziția către boli de inimă. Dar avem nevoie de cercetări suplimentare pentru confirmarea rezultatelor, a declarat dr. Benedikt Schrage, autorul studiului recent. 

În cadrul studiului FAIR-HF 2 au fost înrolate 12.164 de persoane cu vârsta medie de 59 de ani, dintre care 55% femei. Participanții au fost evaluați clinic, li s-au prelevat probe de sânge și au fost trecute în fișa medicală a fiecăruia afecțiunile preexistente de care suferea.

De asemenea, au fost notați factorii de risc cardiovascular. Printre aceștia: indicele de masă corporală crescut, valorile mari ale colesterolului, fumatul, diabetul, vârsta, inflamația, hipertensiunea arterială.

Ulterior, participanții la studiu au fost împărțiți în 2 categorii. Prima prezenta deficit absolut de fier (care include numai fierul stocat, adică feritina). A doua prezenta o deficiență funcțională a fierului (care include atât feritina, cât și transferina, adică fierul circulant utilizat de organism).

Rezultatele au arătat că la momentul inițial 60% dintre participanți aveau deficit absolut de fier, iar 64% aveau deficit funcțional de fier.

Pe parcursul studiului, care a durat aproximativ 13 ani, participanții au fost monitorizați pentru incidența bolilor coronariane și accidentului vascular cerebral, decesul cauzat de bolile cardiovasculare și mortalitatea apărută din orice altă cauză.

În acest interval au decedat 2.212 (18,2%) persoane, dintre care 4,7% (573) dintr-o cauză cardiovasculară, 8,5% (1.033) din cauza bolilor coronariene, 6,3% (766) ca urmare a accidentului vascular cerebral. 

Participanții cu antecedente de boală coronariană sau AVC la momentul inițial al studiului au fost excluși din analize.

Multe decese de cauză cardiovasculară pot fi evitate printr-un aport corect de fier

Astfel, cercetătorii au concluzionat că deficiența funcțională de fier a fost asociată cu un risc cu 24% mai mare pentru boli coronariene, un risc crescut cu 26% de mortalitate cardiovasculară și un risc crescut de 12% de mortalitate din toate cauzele, în comparație cu cei care nu au avut această problemă.

Deficitul absolut de fier a fost asociat cu un risc crescut cu 20% pentru boli coronariene, comparativ cu cei care nu au avut această problemă, dar nu a fost legat de mortalitate. De asemenea, nu au existat asocieri între nivelul de fier și incidența pentru AVC.

Această analiză sugerează că, dacă deficitul de fier ar fi fost absent la momentul inițial, aproximativ 5% dintre decese, 12% dintre decesele cardiovasculare și 11% dintre diagnosticele de boli coronariene noi nu s-ar fi produs în deceniul care a urmat. Aceste persoane au fost mai susceptibile să dezvolte boli de inimă și să moară în următorii 13 ani.

Studiul a arătat că deficitul de fier este foarte răspândit în populația de vârstă mijlocie, aproape două treimi având deficit funcțional de fier, a explicat dr. Benedikt Schrage.

Cu toate acestea, specialiștii notează că sunt necesare studii suplimentare care să confirme rezultatele obținute.