Maria Cuțarida-Crătunescu: Pioniera feminismului medicinal care a rămas neînvinsă în fața prejudecăților. O viață trăită în slujba femeilor și copiilor

Maria Cuțarida-Crătunescu a fost o figură emblematică în istoria medicinei românești, marcând un punct de cotitură în cariera medicală a femeilor din țară. Ea a fost nu doar prima femeie medic din România, ci și prima femeie doctor în medicină, având o carieră ce a înfruntat și sfidat prejudecățile vremii.

Primii pași și studiile în străinătate

Născută la 10 februarie 1857, la Călărași, Maria Cuțarida-Crătunescu a demonstrat de la o vârstă fragedă o ambiție și determinare remarcabile. Într-o perioadă în care femeile abia dacă absolveau opt clase și nu aveau drept de vot, Maria a reușit să urmeze liceul la Școala Centrală din București și apoi să își continue studiile la Facultatea de Medicină din Zurich. Din cauza barierelor lingvistice, s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde și-a susținut teza de licență în limba franceză și și-a completat stagiul de pregătire pentru doctorat la Paris.

Obstacolele pe care Maria Cuțarida-Crătunescu le-a întâmpinat în România

După obținerea doctoratului în 1884, cu teza „Despre hidroree și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin”, Maria s-a întors în România, unde și-a echivalat diploma și a primit calificativul „magna cum laude”. Cu toate acestea, a fost respinsă de multe ori la concursurile de promovare, inclusiv la Spitalul Brâncovenesc, unde a solicitat un post de medic secundar la serviciul de „boli ale femeilor”. În loc, i s-a oferit un post de profesoară de igienă.

Recomandări

Dispozitivul portabil, o descoperire revoluționară în detectarea cancerului

Viespea orientală, o descoperire neașteptată pentru combaterea alcoolismului

Persistând în eforturile sale, Maria a reușit să obțină un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București în 1885, unde oferea consultații gratuite. În ciuda succeselor sale profesionale, prejudecățile de gen au continuat să-i împiedice avansarea.

În perioada 1885 – 1898, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a dedicat îngrijirii muncitoarelor de la Fabrica de Tutun din București, îngrijind circa 2.000 de femei. A continuat să activeze voluntar la Spitalul Filantropia și a devenit șefa catedrei de igienă a Azilului „Elena Doamna” în 1886.

În 1894, a protestat vehement împotriva deciziei Eforiei Spitalelor de a modifica profilul secției de ginecologie în chirurgie ginecologică, dar fără succes. Așa că s-a concentrat pe activitatea medico-socială, punând bazele organizațiilor „Leagănul” și „Societatea Materna” pentru ocrotirea copiilor nevoiași și înființând prima creșă internă din România în 1899.

Pionieratul în mișcarea feministă

Maria Cuțarida-Crătunescu a fost o activă militantă feministă, participând la Congresul acțiunilor feministe de la Paris în 1900, unde a prezentat lucrarea „Le Travail de la femme en Roumanie”. Ea a fost un pilon al mișcării feministe în România, fiind invitată la diverse congrese internaționale de profil, unde a promovat dezvoltarea conceptelor de protecție a copilului și a muncii intelectuale a femeilor.

Din cauza problemelor de sănătate, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială după Primul Război Mondial. S-a stins din viață la 16 noiembrie 1919, la doar 62 de ani, lăsând în urmă o moștenire de necontestat. Tenacitatea și dedicarea sa rămân un exemplu inspirator pentru toate femeile care luptă pentru drepturi egale și recunoaștere profesională.

Sursă foto – Shaiith  / Envato