Cancerul mamar afectează în fiecare an milioane de femei din întreaga lume. Un rol crucial în vederea controlului eficient al maladiei îl joacă metodele de prevenţie (masectomia) şi screeningul pentru depistarea precoce a bolii. România se află în lista ţărilor care poartă o luptă acerbă cu această maladie:
Mastectomia bilaterală preventivă, sau profilactică, este o metodă chirurgicală a cărei eficienţă în prevenţia cancerului de sân este extrem de ridicată: a fost demonstrat că mastectomia preventivă reduce riscul de cancer cu cel puţin 95% la femeile încă sănătoase dar care, în urma efectuării unor teste genetice, au descoperit că suferă de mutaţii ale genelor BRCA1, BRCA2 şi cu până la 90%, în cazul femeilor cu istoric medical de cancer în familie, arată datele Institutului National al Cancerului (SUA). Experţii le sfătuiesc pe femeile care au moştenit o mutaţie a genelor BRCA1, sau BRCA 2 sau mutaţii în alte gene care cresc riscul de apariţie a cancerului, să ia în considerare mastectomia bilaterală preventivă, pentru a nu se îmbolnăvi de cancer mai târziu. Conform concluziilor a două studii ştiinţifice, riscul de cancer la sân la femei de până la 70 de ani cu mutaţie a genei BRCA1, este între 55-65% şi de 45-47%, în cazul celor cu mutaţie BRCA2, arată aceleaşi date.
Mastectomia preventivă constă în rezecţia ţesutului mamar sănătos, cu scopul de a diminua considerabil riscul apariţiei cancerului de sân. Mastectomia preventivă poate să implice eliminarea completă a ambilor sâni, cu tot cu mameloane, sau poate să însemne eliminare a cât mai mult ţesut posibil, subcutanat, lăsând însă intactă zona mameloanelor, conform datelor Institutului. Mastectomia subcutanată permite obţinerea unui aspect mult mai natural al sânului, pentru acele paciente cărora li se face totodată şi reconstrucţie mamară.
“Un astfel de caz am avut, în urmă cu aproximativ o lună. O pacientă din România, în vârstă de 39 de ani, a ales să îşi facă o dublă mastectomie preventivă cu reconstrucţie mamară, pe fondul unor teste genetice din care a reieşit că pacienta avea un risc extrem de sporit de cancer la sân. Aşadar, în urma intervenţiei echipei de chirurgie, din care am făcut parte ca specialist în chirurgie plastică şi estetică, realizând reconstrucţia mamară, pacienta a obţinut un aspect natural, cu implanturi mamare şi ridicare a sânului. Totodată, prin mastectomie preventivă, ea a fost salvată de riscul foarte ridicat de cancer mamar pe care îl prezenta”, a explicat dr. Cristian Niţescu, specialist în chirurgie plastică şi estetică.
Pacienta M.D. (identitate protejată), de 39 de ani, este mama a două fete. Aceasta a accesat, la sfatul medicului ginecolog, un test genetic pentru evidenţerea riscului de cancer ereditar. Dat fiind că mai mulţi membri ai familiei sale au murit din cauza cancerului, pacienta a abordat cu foarte multă seriozitate importanţa testării genetice.
”Astfel de cazuri sunt încă foarte rare în România, din păcate. Când spun > mă refer la disponibilitatea foarte redusă a femeilor cu risc de cancer ereditar, care au rude cu cancer, de a se informa şi de a face teste genetice, pentru a-şi cunoaşte propriul risc. Totodată, preţul unor astfel de teste este inaccesibil, pentru multe dintre aceste femei, astfel încât mult prea puţine ajung să apeleze la mastectomie bilaterală ca metodă de prevenţie a cancerului la sân. Totodată, frica este un impediment, teama că nu vor mai arăta bine, pentru că nu multe ştiu că pot face reconstrucţie mamară, astfel încât să rezolve şi factorul estetic. Mastectomia preventivă salvează vieţi”, a mai spus dr. Cristian Niţescu.
Testul de cacer ereditar presupune prelevarea de salivă, trimis apoi către un laborator din SUA. Testul cuprinde toate genele care pot să dea cancer, dacă sunt modificate în corpul uman, pacienta poate afla situaţia personală de risc pentru mai multe tipuri de cancer: ovarian, mamar, de piele, pancreas. În cazul pacientei M.D, rezultatele au fost prelucrate în laborator şi au fost trimise în România după aproximativ o lună. După ce a aflat rezultatul testului pentru cancer ereditar, pacienta a intrat în legătură cu medicul oncolog, care a îndrumat-o către mastectomia bilaterală preventivă. Pacienta a înţeles riscul foarte mare de cancer la sân pe care îl avea. Pacienta a povestit că tatăl său a murit de glioblastom, în timp ce mama sa a refuzat să se testeze genetic, până în momentul de faţă. Totodată, sora pacientei, cu şase ani mai tânără, a ales să facă şi ea testul genetic, iar rezultatele obţinute de către aceasta au fost similare cu cele ale pacientei M.D. În prezent, pacienta M.D. se află sub supraveghere medicală.
Pe plan mondial, peste jumătate de milion de femei (mai exact 626679) şi-au pierdut viaţa din cauza cancerului de sân, doar în anul 2018, conform datelor Globocan. În întreaga lume, 24,2%, adică 1 din 4 cazuri noi de cancer diagnosticat la femei este cancer de sân.
Doar în 2018, au fost înregistate peste 2 milioane de cazuri noi de cancer de sân, pe glob. Mai mult de 522000 de cazuri noi de cancer la sân au fost identificate doar în regiunea europeană. Cancerul la sân este, de departe, cea mai răspândită formă de cancer la femei, atât în toate ţările lumii, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, potrivit OMS. De altfel, regiunea Asia, urmată de Europa conduc în statisticile dramatice, atât în ceea ce priveşte incidenţa cancerului la sân, cât şi mortalitatea. În Europa, cele mai multe cazuri de cancer de sân sunt înregistrate în zona de Centru şi de Est, urmată de Vest, Sud şi Nord, unde sunt cele mai puţine cazuri din regiune, conform Globocan.
Toate aceste cifre, relevante pentru conturarea unui context global cu o povara alarmantă a cancerului de sân, au determinat instanţele mondiale din domeniu să numească luna octombrie drept Luna destinată prevenţiei cancerului la sân. Sub această umbrelă, ţările din întreaga lume iau iniţiative diverse de informare a populaţiei, cu privire la importanţa prevenţiei împotriva cancerului la sân şi a felului în care metodele de depistare timpurie a cancerului pot salva vieţi.