Cercetări științifice elaborate încă din 2019 au început sa clarifice mai multe detalii de cauzalitate, iar în 2021 s-a pus sub lupă legătura dintre microbiomul intestinal (o colecție de microbi prezenți în tractul gastrointestinal, formată încă dinainte de naștere, și influențată de factori precum alimentație sau chiar modul nașterii) și apariția și progresia endometriozei.
O afecțiune medicală prea putin studiată și încă prost înțeleasă, endometrioza cauzează creșterea țesuturilor – care căptușesc interiorul uterului -, înafara lui, ceea ce poate duce la dureri intense, infertilitate și o serie de alte simptome, precum anxietate sau chiar depresie.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 10% dintre femeile cu menstruație au și endometrioză. În prezent, durează de la patru pană la 11 ani pentru ca o femeie să primească un diagnostic de endometrioză.
Citește și: Dieta pentru endometrioză: ce să mănânci și ce să eviți
Mai multe studii clinice și lucrări științifice au sugerat o legătură între microbiom și progresia endometriozei, cercetătorii Colegiului de Medicina Baylor pornind de la întrebarea: „Câte persoane cu endometrioză se confruntă și cu probleme gastrointestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil (SCI)?”.
Astfel, aceștia au încercat să descopere dacă microbiota intestinală influențează direct formarea și creșterea leziunilor endometriozei.
În cazul studiilor clinice realizate pe șoareci, cărora le-a fost indusă endometrioza chirurgical și prin injectare (atât unui grup cu o microbita modificată, cât și unui grup de control), oamenii de știință au remarcat că leziunile în cazul șoarecilor din grupul de control erau semnificativ mai mari și mai evident vascularizate decât leziunile șoarecilor cu flora intestinală diminuată.
Descoperirile sugerează cauzalitatea dintre microbiomul intestinal (și metaboliții derivați din microbiotă) și dezvoltarea endometriozei.
Microbiomul intestinal are impact asupra leziunilor endometriotice, posibil prin modelarea populațiilor de celule imune peritoneale.
În opoziție, aceiași oameni de știință au efectuat mai multe teste pentru a ilustra ca microbiomul uterin nu este responsabil pentru diferențele în dezvoltarea leziunilor. Altfel spus, „microbiota din uter nu are niciun impact asupra celulelor atunci când cresc înafara uterului”, conform Ramakrishna Kommagani, profesor în imunologie la Colegiul de Medicina Baylor din Houston, Texas, pentru MNT.
Luând în considerare și câte persoane cu endometrioză se confruntă cu probleme gastrointestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil, Dr. Dr. José D. Eugenio-Colón, membru al Centrului pentru Îngrijirea Endometriozei din Atlanta, Georgia, conchide „orice tip de microbiom care provoacă inflamație înrăutățește semnificativ întregul sistem, și permite endometriozei să prolifereze.
Un mare dezavantaj al studiilor realizate în laborator, pe animale, constă în diferența anatomică și fiziologică între șoareci și oameni, tocmai de aceea Dr. Kommagani a mărturisit că au început transferul către subiecți umani, primul pas fiind măsurarea metaboliților din scaunul uman pentru a identifica modificări similare în cazul femeilor cu endometrioză.
„Scopul principal este acela de a reuși să diagnosticăm pacientele mult mai devreme decât o facem în prezent, pentru că a pune un diagnostic de endometrioză încă din adolescență înseamnă a le ajuta pe tinerele femei sa depășească infertilitatea, durerile cronice, anxietatea și depresia”, a conchis Dr. Eugenio-Colón pentru MNT.
Sursa: medicalnewstoday.com