A ține post nu înseamnă să te îndopi cu mâncare de post până nu te mai poți ridica de la masă, spune medicul nutriționist Mihaela Bilic. Mai mult, ar trebui să postim și în afara acestei perioade religioase, datorită beneficiilor pe care le are dieta flexitariană asupra siluetei și sănătății. Adică mai puțină carne roșie, mai multe legume!
Postul este văzut ca o pauză de la plăcerile vieții, ca o metodă de tratament pentru diverse boli sau ca un exercițiu de penitență. Cert însă e faptul că postul a fost din cele mai vechi timpuri un instrument de autovindecare și autoeducare, spune nutriționistul Mihaela Bilic pe pagina sa de socializare.
Iată care sunt greșelile de evitat în timpul postului și obiectivele care trebuie atinse la finalul acestei perioade de cumpătare alimentară și… spirituală.
Prin eliminarea produselor de origine animală și diminuarea drastică a cantității de alimente consumate, postul este o metodă de a curăța organismul, îi dă posibilitatea să se regenereze, să se echilibreze, să se repare, să se odihnească.
În Postul Crăciunului ne abținem de la mâncare ca să ne putem delecta apoi cu toate preparatele culinare tradiționale. Însă postul alimentar este un instrument ce poate și trebuie să facă parte din viața noastră de zi cu zi. Chiar și în afara perioadelor de post ar fi bine să mâncăm carne roșie de 3 ori/săptămână (maximum 500 de grame), pește de 2 ori/săptămână și minimum 2 zile/săptămână să avem o dietă vegetariană, spune dr. Bilic.
Prin post dobândim o disciplină și un echilibru, ne impunem reguli și limite alimentare, redescoperim bucuria și plăcerea mâncării după o perioadă în care aceasta ne-a lipsit. Postul înseamnă stăpânire de sine acolo unde, dacă ne lăsăm dominați de instincte, nu ne mai oprim din mâncat. După o perioadă de post este minunat să mâncăm din nou DE TOATE… dar asta nu înseamnă să mâncăm TOT!
Potrivit nutriționistului, acestea sunt cele 4 greșeli care trebuie evitate cu orice preț în timpul postului:
Principiul de bază al postului alimentar este să nu fii sătul, să mănânci cât să supraviețuiești; obiectivul nu este să te îndopi cu produsele permise, ci să experimentezi senzația de foame.
Ca să fie benefic pentru sănătate, în post trebuie consumate alimente cât mai simplu preparate, cât mai puțin procesate. Evitați prăjelile, produsele de patiserie, tot ce este ambalat, bogat în soia și grăsimi vegetale; încercați să gătiți mâncăruri simple, din ingrediente proaspete (ciorbe, ghiveci de legume).
Postul religios nu interzice zahărul, deși este principalul vinovat pentru creșterea stresului oxidativ din organism. Există o mulțime de dulciuri de post care nu hrănesc celulele, ci mai degrabă le „ruginesc”.
Aceste alimente bogate în sare și grăsime solicită metabolismul și mecanismele de detoxifiere. Atenție, în postul religios strict se limitează inclusiv consumul de grăsime, zilele cu dezlegare la ulei și vin sunt la fel de rare ca și zilele cu dezlegare la pește.
Obiectivele pe care ar trebui să ni le setăm și să le atingem pe durata postului sunt următoarele:
1. Creșterea consumului de produse de origine vegetală, în special legume – cu cât mai diferite și mai colorate, cu atât mai bine; pigmenții vegetali sunt fitonutrienți benefici pentru organism.
2. Hidratarea optimă, care înseamnă consum de apă sub diferite forme: apă cu lămâie, ceai verde, infuzii de plante, zeamă de supă/ciorbă, cafea etc.
3. Respectarea unor pauze alimentare de 5-6 ore între mese, perioadă în care nu trebuie să mâncăm/ronțăim nimic, ca să-i dăm organismului timp să digere și să proceseze masa anterioară. Postul înseamnă disciplină și foame, este un exercițiu psihologic, nu doar alimentar.
4. Redimensionarea porțiilor și moderația vizavi de cantitatea de mâncare consumată. Produsele de post mâncate pe săturate duc rapid la îngrășat, din făinoase și grăsime organismul face rapid kilograme în plus. Dacă ții post cu adevărat, nu trebuie să te scoli de la masă cu burta plină!