Minimizarea impactului COVID-19 asupra pieţelor şi a comerţului cu alimente

Milioane de oameni din întreaga lume depind de comerţul internaţional pentru a-şi asigura securitatea alimentară şi mijloacele de trai.

Odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19, sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

Atunci când statele întreprind măsuri pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor lor, acestea ar trebui să se asigure că orice măsuri legate de comerţ nu perturbă lanţul de aprovizionare cu alimente. Astfel de întreruperi, inclusiv împiedicarea circulaţiei lucrătorilor din industria agricolă şi alimentară, precum şi întârzierea la frontiere a containerelor alimentare, duc la deteriorarea mărfurilor perisabile şi la o creştere a risipei de alimente.

Recomandări

De ce facem provizii de hârtie igienică? Un doctor de origine română, stabilit în Thailanda, explică!

Ce provizii îşi face un explorator german în timp de coronavirus? EXCLUSIV

Restricţiile privind comerţul cu alimente ar putea fi, de asemenea, legate de preocupări nejustificate privind siguranţa alimentelor. Dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, acesta ar perturba lanţul de aprovizionare cu alimente, cu consecinţe deosebit de pronunţate pentru populaţiile cele mai vulnerabile.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export, creând o penurie pe piaţa mondială. Astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii preţurilor. Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea.

Trebuie să prevenim repetarea unor astfel de măsuri dăunătoare. Tocmai în astfel de perioade cooperarea internaţională este esenţială.

Tedros Adhanom Ghebreyesus, QU Dongyu şi Roberto Azevedo, directorii generali ai OMS, FAO şi OMC

În mijlocul blocajelor impuse de COVID-19, trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura un comerţ cât mai liber, pentru a evita penuria alimentară.

De asemenea, este extrem de important să protejăm producătorii de alimente şi lucrătorii implicaţi în procesarea şi distribuţia produselor alimentare, pentru a minimiza răspândirea bolii în acest sector şi pentru a menţine sistemele de aprovizionare cu alimente deschise. Consumatorii, în special cei mai vulnerabili, trebuie şi în continuare să poată avea acces la alimente în raza reşedinţei lor, în condiţii de siguranţă.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că informaţiile privind măsurile legate de comerţul cu alimente, capacitatea de producţie, consumul şi stocurile de produse alimentare, precum şi preţurile la produsele alimentare, să fie accesibile tuturor în timp real. Acest lucru reduce incertitudinea şi permite producătorilor, consumatorilor şi comercianţilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Mai presus de toate, aceasta ajută la minimizarea cumpărăturilor generate de panică şi la acumularea nejustificată de alimente şi alte mărfuri esenţiale.

Acum este momentul să arătăm solidaritate, să acţionăm în mod responsabil şi să respectăm obiectivul nostru comun de a spori securitatea alimentară, siguranţa alimentelor şi a nutriţiei şi de a spori bunăstarea generală a oamenilor din întreaga lume.

Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia.