Misiune comună pentru lumea medicală: reducerea pierderii de masă osoasă şi musculară odată cu îmbătrânirea

Îmbătrânirea naturală a fost asociată cu o pierdere de 1% a masei musculare de la vârsta de 30 de ani, o pierdere ce devine accentuată însă după 70 de ani, arată specialiştii.

Astfel, potrivit cifrelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, numărul persoanelor sarcopenice în 2016 a fost de 10.869.527, cifră ce va creşte cu peste 72% până în anul 2045. 

Îngrijorător nu este numai numărul mare de persoane afectate, ci şi implicaţiile pe care le presupune pierderea de masă osoasă sau musculară asupra individului şi calităţii vieţii acestuia, au susţinut la unison specialişti din toată ţara, reuniţi în perioada  09-10 iunie 2017, la Bucureşti, în cadrul Conferinţei Sarcopenia şi fragilitatea vârstnicului – Declinul funcţional musculo-scheletic.

Recomandări

Îmbătrânirea creierului, prevenită cu 7 ore de somn!

Anti-îmbătrânirea, doar o afacere de succes?

„Noi ne ocupăm de aproape 20 de ani de osteoporoză, iar cercetătorii care au studiat fracturile osteoporotice şi riscul de fracturi, în ciuda faptului că au fost foarte multe descoperiri şi îmbunătăţiri în ceea ce priveşte diagnosticul şi identificarea pacientului cu risc de fractură, nu au reuşit să treacă de un prag. Am reuşit să identificăm mai puţin de jumătate dintre pacienţii care au suferit o fractura de şold, mai puţin de 50% dintre ei au avut osteoporoză, conform densităţii minerale osoase…

Acum am deschis practic un nou capitol în explorarea acestei noi dimensiuni, ceea ce putem să denumim sarcopenia, sau sindrom de fragilitate, sau sindrom de dismobilitate, sau sindrom de risc de fractură, sunt foarte mulţi termini medicali, dar ideea este că trebuie să pornim şi în această direcţie, a reducerii riscului de căderi, pentru a preveni fracturile osteoporotice mult mai eficient decât am reuşit până acum”, a declarat Şef lucr. Dr. Gasparik Andrea Ildiko, preşedintele Asociaţiei Pentru Prevenirea Osteoporozei  din România (ASPOR), coordonator ştiinţific şi iniţiator al evenimentului.

Organizată alături de compania de comunicare medicală Houston NPA şi împreună cu The American Association of Clinical Endocrinologists (AACE), Romanian Chapter şi Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), conferinţa a prezentat teme variate, reflectând cuprinzător necesitatea abordării interdisciplinare a combaterii procesului de îmbătrânire sub toate aspectele lui.

Lucrările ştiinţifice au fost deschise de Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, coordonatorul ştiinţific al manifestării, care a prezentat punctul de vedere al endocrinologului.

„Suntem undeva ca Yin şi Yang: hormonii anabolici scad – testosteronul, cortizonul creşte, înaintăm în vârstă şi câştigăm sarcopenie. Un alt element important este modificarea paternului de somn pe măsură ce înaintăm în vârstă şi fragmentarea somnului.

Reducerea somnului cu unde lente, trezirile frecvente şi apneea de somn atrag un puternic dezechilibru hormonal, care presupune de asemenea, scădearea hormonului de creştere… Cu cât avem mai multe deficite hormonale şi anomalii hormonale, cu atât sindromul de sarcopenie evoluează către ceea ce se cheamă sindromul de fragilitate al vârstnicului”, a afirmat preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

Prof. Univ. Dr. Nicolae Hâncu: „N-ai diagnostic, n-ai ce trata”

Importanţa nutriţiei şi a exerciţiului fizic, a stilului de viaţă sănătos, a fost adusă în dezbatere de Prof. Univ. Dr. Nicolae Hâncu, ce s-a arătat încântat de prezenţa la eveniment:  „La această manifestare ştiinţifică, pentru prima data se discută în lumea diabetologilor despre sarcopenie, despre obezitate sarcopenică şi mai ales despre fragilitate… Fragilitatea este o componentă a diabetului zaharat de tip II, va trebui să ne intereseze foarte mult, pentru că fragilitate înseamnă în primul rând incapacitate funcţională sau disfuncţie.

Trebuie să ştim că există acest lucru şi va trebui ca pe viitor să funcţioneze în lista noastră de diagnostic la o persoană pe care o avem în faţă. Pentru că dacă ai diagnostic, atunci putem şi trata. N-ai diagnostic, n-ai ce trata…

Sub toate aspectele ei nutriţia este implicată în fragilitate şi sarcopenie.

Starea nutriţională a vârstnicului sau a adultului de vârsta a treia, nu este consecinţa unor evenimente recente, ci este consecinţa unei stări nutriţionale, a unei nutriţii bune sau mai puţin bune din perioada copilăriei, din perioada adultă”.

Prof. Univ. Dr. Hâncu a mai punctat că exerciţiul fizic este a doua mare componentă a stilului de viaţă care influenţează osteosarcopenia, obezitatea sarcopenică şi fragilitatea, recomandând mersul pe jos, extrem de benefic.

„Cred că manifestarea de azi este un semnal, este o alertare multidisciplinară asupra unei tematici care există şi există pentru că segmentul vârstnic a crescut foarte mult numeric şi elementele de fragilitate şi obezitate sarcopenică apar chiar la tineri, arată un studiu foarte recent. Şi atunci, trebuie să ne schimbăm şi să nu mai spunem că este o patologie a vârstnicului, ci o patologie, eventual, manifestată mai mult la vârstnic, dar care începe din tinereţe”, a completat Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Evenimentul a continuat cu prezentarea Densitometriei osoase, de către Conf. Univ. Dr. Carmen Gabriela Barbu, iar Rolul vitaminei D în prevenţia îmbătrânirii patologice şi corelaţiile cu riscul de cădere au fost aduse în dezbatere de către  Dr. Laura Condur şi Asist. Univ. Dr. Cristina Căpăţînă.

Prof. Univ. Dr. Gabriel Prada: „Este o problemă legată de abordarea pacientului vârstnic”

Într-un cadru propice discuţiilor şi dezbaterilor interactive, specialiştii au concluzionat că fenomenul de îmbătrânire nu poate fi prevenit în totalitate, dar poate fi îndepărtat, printr-un stil de viaţă sănătos şi prin eliminarea factorilor de risc.

„Este o problemă legată de abordarea pacientului vârstnic. Nu toţi vârstnicii sunt la fel. Există o mare diversitate în ceea ce priveşte problematica şi de sănătate şi de altă natură a vârstnicului. Dar, un aspect important este cel de vulnerabilitate, adică modul în care răspund la anumiţi factori de risc. Şi există acum posibilitatea să se identifice persoanele în vârstă care sunt mai succeptibile la a răspunde negativ la factorii de risc.

Există o serie de scale care pot să identifice persoanele care au fragilitate, cu alte cuvinte care sunt mai vulnerabile comparativ cu altele de aceeaşi vârstă, astfel încât să se poată acorda o atenţie deosebită, specială acestor persoane, ţinînd cont de faptul că sunt predispuse la a avea o evoluţie negativă atunci când dezvoltă o afecţiune, de a răspunde mai greu la tratament, de  a se recupera mai dificil în cursul unei boli sau traumatism şi de a dezvolta dizabilitate mai frecvent decât alte persoane de aceeaşi vârstă”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gabriel Prada.

Implicaţiile sarcopeniei şi fragilităţii vârstnicului şi patologia osteo-articulară au fost prezentate celor peste 160 de participanţi prezenţi la Conferinţă de Prof. Univ. Dr. Olivera Lupescu, în timp ce punctul de vedere al medicului de recuperare medicală a fost completat de Conf. Univ. Dr. Delia Cinteză.

Alături de geriatrie, endocrinologie, medicină internă, recuperare medicală, nutriţie, ortopedie, medicina de familie a fost bine reprezentată prin Dr. Liliana Chiţanu şi Dr. Ileana Lucia Brînză, preşedinte onorific Societatea Medicilor de Medicină Generală/Medicină de familie Brăila, vicepreşedinte AREPMF, care au abordat depistarea activă a fragilităţii la vârstinc, precum şi monitorizarea ei în cabinetul medicului de familie.

„Sarcopenia reprezintă o problemă de importanţă socială, poate fi tratată, trebuie să ne intereseze mai ales după 60 de ani scăderea forţei musculare, trebuie să facem exerciţii fizice, să mâncăm corect, să putem să prevenim prin factorii pe care noi putem să îi influenţăm, scăderea forţei musculare, ca să îmbătrânim frumos, cu creierul activ, să nu fim dependenţi social.

Acesta este mesajul pe care am vrut să îl transmit şi sper să ajungă în toată ţara, iar medicii de familie să îl transmită mai departe pacienţilor lor. Sarcopenia, din păcate încă nu este foarte bine cunoscută la noi în ţară şi aici trebuie să lucrăm încă mult, dar sper ca medicii de familie să transmită mesajul nostru şi să avem o populaţie care să îmbătrânească frumos”, a punctat Dr. Rodica-Georgeta Ilie, medic primar endocrinolog în Timişoara.