Nu carnea roșie e vinovată de cancerul de colon. Medic chirurg: Am operat vegetarieni și vegani tineri, de 30 de ani, deci foarte devreme

Dr. Gabriel Mitulescu, medic primar chirurgie generală SANADOR, a declarat în cadrul emisiunii CSID LIVE că alimentația bogată în carne roșie are un rol în apariția cancerului de colon, dar a avut și cazuri de pacienți tineri vegetarieni sau vegani care s-au îmbolnăvit și au avut nevoie de operație.

Potrivit specialistului, nu e chiar atât de bine pentru organism să avem o alimentație unilaterală, când omul este omnivor de sute de mii de ani.

„Trebuie să mâncăm și carne – conține 8 aminoacizi esențiali fără de care nu mai funcționăm bine și care se găsesc doar în produsele de origine animală”, spune dr. Mitulescu.

Recomandări

CSID.RO Live, 30 august, 17.30: diagnostic și tratament în cancerele pelvine

10 semne ale cancerului de colon

Studiile spectaculoase trebuie tratate cu o doză de scepticism

În cancerul de colon, aproximativ 15% din cauze au o componentă genetică. În rest, putem vorbi despre factori de risc sau, în multe situații, chiar de cazuri fără o cauză cunoscută (idiopatică).

Stilul de viață, regimul alimentar, fibrele și mișcarea ne protejează de cancerul de colon în proporție de aproximativ 25%. Totuși, există și excepții.

„Am operat un vegetarian cu cancer de colon. Am operat și vegani. Asta m-a speriat și pe mine, pentru că veganii nici măcar nu fierb plantele pe care le mănâncă. Cazurile astea la vegani erau toate pe la 30 și ceva de ani, deci apărute foarte devreme”, continuă medicul chirurg.

Obezitatea și acizii grași nesaturați de origine animală din dietă sunt factori de risc frecvent incriminați în Occident pentru cazurile de cancer. Însă cancerul afectează și populația din Africa, unde se consumă vegetale.

De asemenea, trebuie să privim studiile cu o doză de scepticism, spune medicul.

„Spre exemplu, în urma unui astfel de studiu s-a constatat că berea dublează riscul de cancer de rect. Cu toate acestea, în Germania, unde se consumă mai multă bere, nu s-a înregistrat un număr semnificativ mai mare de cazuri de cancer de rect decât în Franța, unde se consumă de obicei vin.”

Așadar, sunt informații spectaculoase, împachetate pe înțelesul tuturor, dar nu neapărat corecte, nu trebuie să generalizăm.

„Un alt exemplu de studiu controversat pe care l-am citit recent este cel care spune că fumătoarele sunt mai ferite de cancerul de endometru, dar mai expuse riscului de cancer de col uterin.”

Aditivii din alimente, fructele și legumele de sezon 

Cancerul apare atunci când niște factori oncogeni produc mutații la nivelul celulelor și ADN-ul nu se poate repara singur.

Toți avem astfel de factori oncogeni, la care se adaugă substanțe pe care nu ar trebui să le ingerăm, dar o facem totuși, că așa e viața modernă.

Alimentația, E-urile, chimicalele cu care sunt stropite bananele ca să se îngălbenească din depozit până la supermarket, toate aceste substanțe sunt dovedite cancerigene. Dacă celulele mucoase vin în contact prelungit cu o substanță care produce cancer, sigur că nu poate fi bine.

Din cauza globalizării, populația și-a schimbat semnificativ preferințele alimentare în ultimii 20-30 de ani. Ce impact au aceste schimbări asupra sănătății noastre?

Dacă ne-am aduna 4 milioane de oameni dimineața și am vrea să bem lapte proaspăt muls de la vacă în acea zi, nu ar fi posibil. Trebuie să facem un compromis, să cumpărăm lapte UHT de la magazin, care are un termen de valabilitate mare.

Dar sunt niște principii pe care am putea să le modificăm sau, mai bine spus, să revenim la ele.

„Genomul nostru și metabolismul sunt învățate cu anumite alimente, de foarte mult timp, de mii de ani. Cum spune profesorul Mencinicopschi, dacă s-au găsit boabe de grâu în oale de lut vechi de 40.000 de ani, evident că oamenii mănâncă grâu de atâtea zeci de mii de ani și asta e firesc să facă în continuare.

Și totuși, după atât de mult timp, oamenii nu s-au putut adapta pe de-a-ntregul la grâu, dovadă sunt cazurile de boală celiacă, intoleranță la gluten. Și-atunci cum să ne adaptăm la fructe de mare, dacă strămoșii noștri nu au mâncat așa ceva pe vremea lor, mai ales în România?”, se întreabă, retoric, dr. Gabriel Mitulescu.

La noi în țară am avut probleme cu deficitul de iod, motiv pentru care am avut multe cazuri de cancere de tiroidă. Așa s-a luat decizia de a adăuga iod în sarea alimentară. Dacă începem acum să mâncăm fructe de mare în exces, clar va exista o cantitate prea mare de iod asimilată de corp.

„Un român din Tecuci nu poate să mănânce fructe de mare cum o face un cetățean din Santorini, care neam de neamul lui a mâncat fructe de mare. Toate alimentele și fructele exotice nu prea ne fac bine, pentru că nu avem căi metabolice pentru a le procesa corect. În loc să ne producă energie, ele ne-o consumă”, spune dr. Gabriel Mitulescu.

Trebuie să ținem cont și de bioritm: să ne culcăm la apus și să ne trezim în zori. Numai că prea puțini facem asta. Lumina artificială strică foarte mult din funcționarea noastră internă.

De atâtea mii de ani, noi mâncăm sezonier: în mai mâncăm cireșe, în iunie-iulie mâncăm caise, piersici, în august pepene, apoi struguri, prune.

Acum nu prea se mai ține cont de alimentația de tip sezonier pentru că avem fructe și legume importate care sunt pe rafturi tot timpul anului și acesta este un lucru rău pentru organism.

Nu în ultimul rând, așa cum avem nevoie de apă, mâncare și somn, avem nevoie și de mișcare. Prima cauză a constipației este lipsa de mișcare, nu fibrele insuficiente sau aportul mic de apă.