Ora de vară 2023. În acest weekend se schimbă ora în România și vom dormi mai puțin: cum ne influențează sănătatea

  • Publicat:
Ora de vară 2023. În acest weekend se schimbă ora în România și vom dormi mai puțin: cum ne influențează sănătatea
Ora de vară 2023. Când se schimbă ora în România și cum ne influențează sănătatea. Foto: Shutterstock

România trece la ora de vară în noaptea de 25 spre 26 martie, ultimul weekend al primei luni de primăvară din 2023. Ceasurile se vor da înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00, iar ziua de duminică va fi cea mai scurtă din an.

Trecerea la ora de vară are loc anual la sfârșitul lunii martie și ne ajută să obținem mai multă lumină din zi.

Schimbarea are loc întotdeauna într-un weekend, în toiul nopții, pentru a ne asigura că există întreruperi limitate pentru școli și companii.

Deși se întâmplă în fiecare an, unii oameni sunt încă surprinși pe neașteptate de faptul inevitabil că ceasurile se schimbă primăvara și toamna.

Ceasurile se întorc din nou în ultima duminică a lunii octombrie, adică în noaptea de 28 spre 29 octombrie, în 2023.

De ce schimbăm ceasurile? Inițial, a fost lansat pentru a economisi energie și a scoate oamenii afară. De ce să risipim energia electrică atunci când este folosită lumina zilei perfect bună?

Cum ne afectează sănătatea trecerea la ora de vară

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale. „Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, spune Yang.

Un studiu australian a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în Suedia a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.

Studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

Parlamentul European a votat pentru eliminarea orei de vară din 2021

Parlamentul european a votat eliminarea obiceiului de două ori pe an de a schimba ceasurile cu o oră în primăvară și toamnă până în 2021, lăsând doar guvernele naționale să își dea acordul.

Statele membre ar putea alege dacă să rămână în timpul „verii permanente” sau „permanente de iarnă” în conformitate cu proiectul de directivă, care a trecut cu 410 voturi pentru și 192 de voturi. Țările care doreau să fie permanent în timpul verii și-au reglat ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din martie 2021. Cei care optează pentru iarna permanentă și-au schimbat ceasurile pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

Este ultimul pas în armonizarea UE a orei de vară lansat pentru prima dată în anii 1980, în încercarea de a împiedica abordările divergente să submineze piața unică europeană. Conform legislației actuale a UE, ceasurile din cele 27 de state membre avansează împreună în ultima duminică din martie și revin în ultima duminică din octombrie. Europarlamentarii conservatori, care au votat împotriva propunerii, au reacționat furios la evoluție, unul acuzând Comisia Europeană, care a împins planul de a renunța la ora de vară, pentru că acționează ca „domnii timpului”.

Sondajul Comisiei Europene cu privire la propunere a generat 4,6 milioane de răspunsuri, 84% dintre respondenți fiind în favoarea acestuia. Criticii spun că ancheta a fost dominată de germani, care au reprezentat 70% dintre respondenți. Un raport al Parlamentului European publicat înainte de vot a sugerat că schimbările de timp erau legate de bolile cardiovasculare din cauza întreruperii ciclurilor biologice.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Cristina Tudor - Redactor
Și-a început activitatea în jurnalismul online în redacția Digi24, în 2014, unde a petrecut câțiva ani buni. Acolo a redactat articole în toate domeniile, însă cu timpul a început să se contureze o predilecție către subiectele legate de sănătate, realizând inclusiv o campanie ce ...
citește mai mult