Organizaţia Salvaţi Copiii solicită creşterea alocaţiilor copiilor până la suma de 200 de lei

Organizaţia Salvaţi Copiii solicită majorarea alocaţiei de stat pentru copii, atenţionând asupra procentului ridicat al copiilor din România care sunt expuşi la risc de sărăcie şi excluziune socială.
  • Publicat:
Organizaţia Salvaţi Copiii solicită creşterea alocaţiilor copiilor până la suma de 200 de lei

Organizaţia Salvaţi Copiii solicită majorarea alocaţiei de stat pentru copii, atenţionând asupra procentului ridicat al copiilor din România care sunt expuşi la risc de sărăcie şi excluziune socială.

Alocaţia de stat pentru copii este un drept universal, consacrat prin Constituţie. Pentru ca acest drept constituţional să-şi atingă scopul – protecţia socială a copiilor şi a tinerilor , Organizaţia Salvaţi Copiii susţine mărirea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii la suma de 200 de lei pe lună, modificare propusă printr-un proiect de lege înaintat Senatului României în 2014. 

Această modificare a alocaţiei de stat trebuie să devină una dintre priorităţile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, argumentele în acest sens fiind atât de natură juridică, cât şi de natură socială.

„Am trimis Preşedinţilor Comisiilor specializate din Camera Deputaţilor cererea de a aproba mărirea alocaţiilor pentru copii şi de a lua în considerare o analiză pe această temă, ţinând seama de datele recente ale stării de sărăcie în care trăiesc aproape jumătate dintre copiii din România, precum şi de necesitatea respectării consecvente, în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice , inclusiv de către Guvern sau Parlament, a interesului superior al copilului, unul dintre principiile fundamentale ale dreptului românesc contemporan.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedintele Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Argumentele pe care Salvaţi Copiii îşi fundamentează acest apel sunt următoarele:

  • 1. Echitatea alocărilor financiare destinate copiilor, în raport cu alte domenii

Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului (2014-2020), adoptată recent de către Guvernul României, conţine un set de 8 principii, printre ele numărându-se şi cel al echităţii alocărilor financiare destinate copiilor, precizându-se că „Alocările bugetare explicite pentru copii vor trebui să devină pentru autorităţi o prioritate care să contribuie la alocarea resurselor necesare pentru asigurarea protecţiei adecvate şi respectării efective a drepturilor.” 

Organizaţia Salvaţi Copiii România consideră că alocaţia de stat, acordată în prezent copiilor care au împlinit 2 ani, reprezintă o sumă de bani (42 de lei, respectiv 84 de lei pentru copilul cu dizabilităţi) nesemnificativă pentru familie, neputând constitui un sprijin pentru părinţi, în asigurarea drepturilor fundamentale ale copilului lor: dreptul la supravieţuire şi dezvoltare, dreptul la condiţii decente de viaţă şi la alimentaţie corespunzătoare, dreptul la participare şcolară sau la petrecerea timpului liber.
Comparând acest cuantum cu indemnizaţia pentru o şedinţă sau mai multe, ale unui reprezentant al statului în Adunările Generale ale Acţionarilor din Companiile de stat , care poate ajunge, într-o lună, la 25% din salariul său lunar, constatăm că alocaţia pentru copii reprezintă o fracţie infimă.

În mod practic, cu această sumă, părintele nu poate achiziţiona decât cel mult o porţie de lapte pe zi, un penar sau o pereche ieftină de încălţăminte. Numai prin economisirea pentru 23 de luni a alocaţiei, se poate ajunge la valoarea unui salariu minim pe economie.

  • 2. Copiii din România sunt mai săraci decât adulţii

În România sunt 3.742.418 de copii, la o populaţie de 19.947.311, procentul copiilor expuşi la risc de sărăcie şi excluziune socială fiind de 48,5%, pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 51,5%, şi la mare distanţă de media europeană de 27,7% (conform Eurostat).

Potrivit INS, în 2013, rata sărăciei relative în rândul copiilor a fost de 32,1%, semnificativ mai ridicată decât rata pentru populaţia adultă (18-64 ani), de 21,5%, sau pentru populaţia în vârstă (65 de ani şi peste), de 15%. Astfel, rata deprivării materiale severe în rândul copiilor, comparativ cu populaţia adultă, era de 34,1%, la nivelul anului 2013 (INS).

Pentru ameliorarea acestei situaţii injuste faţă de copii, mărirea alocaţiei de stat pentru aceştia reprezintă una dintre măsurile esenţiale ce poate avea un impact pozitiv imediat. Suntem de acord că reuşita acestei măsuri va depinde de identificarea, concomitent cu aplicarea ei, a unor soluţii de monitorizare a modului în care banii sunt cheltuiţi de către părinţi, în interesul copiilor.

  • 3. Corelarea cu Indicatorul Social de Referinţă este formală

De asemenea, semnalăm faptul că aşa-numita raportare la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) este doar un exerciţiu contabil şi are drept consecinţă menţinerea cuantumului la un nivel extrem de mic şi pe viitor, indiferent de ajustările indicatorului, tocmai pentru că valoarea însăşi a alocaţiei este nesemnificativă şi nicio ajustare nu produce o schimbare reală, modificările ISR nerespectând ritmul de scădere a puterii de cumpărare în România.

Indicatorul Social de Referinţă (ISR) are încă valoarea stabilită în 2008, de 500 de lei, prin OU 126/2008 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul drepturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi al stabilirii măsurilor de aplicare a unor regulamente comunitare, cuantum nemodificat până în prezent. Pentru ca alocaţia de stat să capete o minimă însemnătate în viaţa copilului şi să reprezintă un sprijin pentru părinţi, este absolut necesară modificarea raportării la ISR.

  • 4. Inechitatea raportării la ISR. La nivel european alocaţia se corelează cu salariul minim pe economie.

Salariul minim pe economie reprezintă venitul minim pe care trebuie să-l primească un angajat, cu rol esenţial în crearea coeziunii sociale şi în stimularea redistribuirii echitabile a bunurilor într-o societate. Raportarea alocaţiei la salariul minim pe economie oferă o evaluare mai corectă a disponibilităţii şi interesului unui guvern de a sprijini familiile în creşterea copiilor. În definitiv, aceeaşi raţiune – coeziunea socială – trebuie să stea şi la baza calculului pentru alocaţia de stat pentru copii.

Din tabelul de mai jos rezultă că alocaţia acordată în România are cea mai scăzută valoare raportată la salariul minim pe economie, de doar 4%, faţă de 8% în Bulgaria sau 18% în Ungaria.

 

Alocaţia lunară (€)

Salariul minim pe economie (€)

Raportul alocaţie/salariu minim (%)

Alte beneficii

România

44 € (copii

9 (copii > 2 ani)

18 € (copii cu dizabillităţi > 3 ani)

216 €

23%

 

4,2%

8, 4%

Indemnizaţie de creştere pentru 2 ani în cuantum de 85% din salariul părintelui încasat în ultimul an.

Ungaria

63 €

101 € (copii cu dizabilităţi)

344 €

18%

29%

278 € la naştere.

Bulgaria

51 € (copii

13 € (până la finalizarea gimnaziului)

25 € (copii cu dizabilităţi)

173 €

29%

8%

 

 

16%

 

Alocaţii speciale pentru graviditate, la naşterea copiilor – între 75 şi 130 €.

Indemnizaţie de creştere copil 2 ani (80%-75% din salariul părintelui).

Irlanda

130 €

1.461 €

9%

635 € – alocaţie specială la naşteri multiple (acordată la naştere, când copiii împlinesc 4 ani şi 12 ani)

Indemnizaţie de creştere pentru 6 luni în cuantum de 80% din salariu

Italia

258 €

 

 

122 €

0

>5.500 €

25%

 

 

12%

Indemnizaţia de creştere 3 luni – 80% din salariul părintelui.

Suedia

1 copil – 120 €

2 copii – 251 €

3 copii – 411 €

4 copii – 629 €

Mai mulţi copii – 218 € /copil

~ 1.400 €

9% – 16%

 

Indemnizaţia de creştere pentru 16 luni (76%-97% din salariul părintelui)

 
  • 5. Cuantumul actual al alocaţiei de stat pentru copii nu reflectă respectarea principiului interesului superior al copilului, consacrat prin Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, Constituţia Romaniei şi Legea 272/2004 privind promovarea şi protecţia drepturilor copilului.
În sistemele legislative moderne, prioritizarea aspectelor ce vizează protecţia drepturilor copilului nu este considerată o ameninţare la adresa drepturilor adulţilor sau a politicilor adresate acestora din urmă. De aceea, nu există echivoc în a acorda copiilor o atenţie specială pentru respectarea şi promovarea drepturilor lor, iar alocaţia de stat este expresia modului în care autorităţile interpretează şi respectă principiul interesului superior al copilului.
Urmărește CSID.ro pe Google News