Stresul e primul incriminat când ne simțim obosiți, ne doare capul, ne supără palpitațiile, avem o stare de slăbiciune sau punem kilograme fără să facem excese culinare. Însă nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche și să dăm mereu vina pe stres pentru stările noastre. Netratate, afecțiunile care pot fi confundate cu stresul pot avea consecințe grave!
Dacă simptomele persistă sau nu cedează cu odihnă, regim alimentar sănătos și mișcare, programează o vizită la medic pentru o consultație amănunțită.
Majoritatea oamenilor asociază palpitațiile cu stresul, anxietatea, frica, atacurile de panică sau consumul excesiv de cafea. Însă acest simptom alarmant poate sugera și anumite afecțiuni, cu precădere boli de inimă.
Printre cauzele palpitațiilor se pot număra infarctul, boala coronariană, insuficiența cardiacă, bolile valvelor sau mușchiului inimii.
De asemenea, te poți confrunta cu palpitații și dacă există o afecțiune a tiroidei (hipotiroidie), ai glicemia scăzută sau regimul tău alimentar este bogat în carbohidrați, grăsimi, zahăr, sare, nitriți sau monoglutamat monosodic.
Totodată, pot duce la apariția palpitațiilor și diverse medicamente: decongestionante, inhalatoare, antiaritmice (chinidină, metoprolol, amiodaronă, verapamil, sulfat de magneziu etc.).
Lipsa de fier din dietă (sau incapacitatea organismului de a absorbi acest mineral) poate să te lase fără energie. Anemia se defineşte ca fiind scăderea hemoglobinei (o proteină complexă ce reprezintă cea mai importantă componentă a globulelor roşii din sânge).
Fierul ajută globulele roşii, care transportă oxigenul de la plămâni către restul organelor. Atunci când cineva este anemic, organismul nu primeşte tot oxigenul de care are nevoie. Ceea ce înseamnă că inima trebuie să muncească din ce în ce mai mult pentru a compensa lipsa de oxigen.
Deficienţa de fier nediagnosticată la timp poate duce la aritmii cardiace, cardiomegalie sau alte boli cardiovasculare.
Durerea de cap dată de hipertensiune apare în special dimineaţa, este asociată cu ameţeală, tulburări de vedere, vâjâit în urechi şi respiraţie grea. Aceste simptome pot fi confundate uşor cu stresul, iar ignorarea lor poate duce la afecţiuni mai grave.
Hipertensiunea poate preceda un accident vascular sau poate declanşa boli ale rinichilor. În cazul hipertensiunii neglijate, vasele mici de sânge din rinichi cedează sub presiunea prea mare şi astfel nu mai filtrează cum ar trebui reziduurile.
Bolile autoimune, printre care tiroidita Hashimoto sau boala Basedow-Graves, pot la rândul lor să determine apariția unor simptome care pot fi puse pe seama stresului, cum ar fi oboseala, îngrășarea într-un timp scurt, slăbiciunea musculară sau tulburările de memorie.
Glanda tiroidă încearcă să compenseze lipsa hormonilor în organism prin creşterea în volum. Tiroida este glanda responsabilă cu reglarea metabolismului, a nivelului de energie şi a temperaturii corpului şi acţionează asupra sistemului nervos central, astfel încât orice dereglare în funcţionarea ei va afecta organismul şi stilul de viaţă.
Fibromialgia este o afecţiune medicală cronică manifestată prin durere şi sensibilitate la nivelul muşchilor, tendoanelor şi articulaţiilor. De asemenea, mai pot apărea simptome precum oboseală cronică, anxietate, depresie, un somn agitat şi tulburări la nivelul tranzitului intestinal.
Cauzele exacte ale acestei afecţiuni nu sunt cunoscute, dar persoanele diagnosticate cu fibromialgie simt durerea la anumiţi stimuli ce în mod normal ar fi inofensivi. Boala este dificil de diagnosticat, pentru că varietatea şi severitatea simptomelor diferă de la o persoană la alta (tulburări de somn, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, tulburări de memorie).