Pastilele care cresc riscul de boli inflamatorii intestinale. Recomandarea medicilor: Nu prescrieți antibiotice fără să știți exact cauza

Riscul de a dezvolta boli inflamatorii intestinale este mai crescut în rândul persoanelor cu vârsta peste 40 de ani care urmează tratament cu antibiotice pentru infecții ale tractului gastrointestinal, arată un nou studiu publicat în revista Gut.

Consumul de antibiotice și riscul de boli inflamatorii intestinale

Potrivit oamenilor de știință americani, care au analizat o bază de date cuprinzând informațiile medicale a peste 6 milioane de persoane, dintre care 50.000 au dezvoltat boli inflamatorii intestinale, administrarea anumitor antibiotice este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta astfel de probleme.

Cercetătorii au descoperit că riscul cel mai mare este reprezentat de antibioticele prescrise în tratamentul infecțiilor gastrointestinale, cum ar fi gastroenterita, infecția cu rotavirus sau norovirus.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

În cazul infecțiilor gastrointestinale cauzate de virusuri, spun oamenii de știință, antibioticele nu au niciun efect, ba mai mult pot duce la reacții adverse și cresc riscul de boli inflamatorii intestinale.

Când sunt indicate antibioticele în infecțiile gastrointestinale

Ghidurile medicale nu recomandă terapia empirică antimicrobiană decât în două situații:

• la sugari cu vârsta sub 3 luni cu suspiciune de etiologie bacteriană
• la bolnavi imunocompetenți cu febra apărută în cadru medical, cu dureri abdominale, scaune cu sânge și dizenterie bacilară, probabil determinată de Shigella

Nici măcar în cazul gastroenteritei acute bacteriene, deci care are la origine infecția cu o bacterie, nu este necesar, de regulă, tratamentul cu antibiotice, ci numai atunci când sunt agenți patogeni specifici sau în anumite situații clinice.

Există însă situații când terapie empirică antimicrobiană poate fi instituită înainte de obținerea rezultatelor de laborator, cum este cazul pacienților imunocompromiși ce suferă de boli grave și prezintă suspiciune de infecție cu Campylobacter, Clostridium difficile, Salmonella, ShigellaEscherichia coli, Vibrio cholerae, Yersinia.

Totuși, tratamentul antimicrobian poate fi modificat sau chiar întrerupt în momentul în care este identificat agentul patogen incriminat în manifestările clinice.

Cauze și simptome în bolile inflamatorii intestinale

Cauza exactă a bolilor inflamatorii intestinale nu este pe deplin cunoscută. Cercetătorii spun că există însă câțiva factori de risc implicați în apariția acestei patologii sau a puseelor, cum ar fi:

• predispoziția genetică
• fumatul
• afecțiunile psihiatrice
• consumul excesiv de alimente procesate
• stresul psihosocial
• utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și a antibioticelor
• infecțiile virale și bacteriene

Bolile inflamatorii intestinale (BII), din care fac parte boala Crohn şi colita ulcero-hemoragică (colita ulcerativă), sunt tulburări gastrointestinale cronice care se manifestă prin:

• dureri abdominale
• diaree (care poate să dureze săptămâni sau chiar luni întregi)
• incontinență
• pierdere în greutate
• oboseală

Impactul acestor afecțiuni se răsfrânge asupra vieţii personale şi profesionale, iar diagnosticarea corectă şi tratamentul adecvat pot oferi pacienților cu BII șansa la o viață cât mai apropiată de cea normală.

„Sunt tânără şi este normal să mă pot bucura de viaţă, însă suferinţa fizică, controalele repetate în lipsa unui diagnostic clar şi faptul că eram legată foarte mult de casă m-au determinat să renunţ la tot ceea ce ţinea de viaţa mea socială. În momentul în care am fost diagnosticată cu BII, viaţa mea s-a schimbat radical”, explică Maria, 25 de ani, pacient cu boala Crohn.

Jumătate dintre pacienţii cu BII suferă frecvent recidive ale bolii şi de multe ori manifestă şi alte afecţiuni intestinale.

Aproximativ 53% dintre pacienţii cu boala Crohn necesită spitalizare la 10 ani după diagnosticare, 30-50% dintre pacienţi au nevoie de intervenţii chirurgicale şi până la 20% dintre aceştia necesită o a doua operaţie în 5-10 ani. În cazul a 20-40% dintre pacienţi, BII sunt asociate cu apariţia unor altor afecţiuni, precum cele ale ochilor, articulaţiilor sau pielii.

În România, aproximativ 15.000 de pacienți sunt diagnosticați cu boli inflamatorii intestinale, mai ales persoane tinere și chiar copii.