Patru membri ai aceleiaşi familii, mamă, tată, fiu şi o rudă aflată în detenţie, au fost internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” din Timişoara, cu suspiciune majoră de botulism, după ce au consumat, în ultimele 14 zile, șuncă de porc preparată în propria gospodărie.
Potrivit medicilor, simptomele au constat în stare generală de rău, uscăciunea mucoasei bucale, tulburări de vedere (vedere neclară și dublă), ptoză palpebrală (căderea pleoapei), dificultate la înghițire, fenomene digestive.
„Cele mai pronunțate simptome le are pacienta în vârstă de 50 de ani, care a venit pentru consult la camera de gardă. A fost evaluată și internată imediat în Clinica 2 de Boli Infecțioase. S-au administrat de urgență fiolele de ser antibotulinic polivalent și tratament simptomatic. Starea ei de sănătate este acum stabilă, dar pacienta rămâne în continuare sub monitorizare atentă, pentru că în orice moment pot interveni complicații. În ceea ce-i privește pe ceilalți doi membri ai familiei, soțul și fiul, și aceștia internați, au primit și ei tratamentul specific cu ser antibotulinic”, spune dr. Ruxandra Laza, medic primar boli infecțioase.
Cel de-al patrulea pacient, aflat în sistemul penitenciar, a avut aceeași sursă de contaminare, a consumat și el șuncă de porc contaminată cu toxina botulinică. Acesta a prezentat de asemenea simptome digestive, iar în prezent este internat în Clinica 1 Boli Infecțioase a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”.
„Am sesizat Direcția de Sănătate Publică Timiș pentru demararea unei anchete epidemiologice. Există riscul ca numărul persoanelor infectate să fie mai mare, întrucât potențialul de extindere este legat de consumul alimentului contaminat. De asemenea, a fost sesizat Centrul Național de Control pentru Boli Transmisibile pentru a identifica dozele de ser botulinic disponibile la nivel național, aceasta dacă va exista o escaladare a numărului pacienților”, spune conf. dr. Diana Manolescu, directorul medical al unității sanitare.
Botulismul este o toxiinfecție alimentară severă produsă de o toxină eliberată de bacilul Clostridium botulinium, care determină paralizia unor nervi, inițial a celor care asigură motilitatea globilor oculari și a pleoapelor, apoi a celor responsabili de deglutiție și, în final, în formele severe, paralizia musculaturii respiratorie, care poate duce la deces.
Bacteria care produce boala nu se dezvoltă decât în condiții de anaerobioză din alimente (în absența oxigenului) și formează spori pentru a căror distrugere este nevoie de preparare termică la 120 de grade Celsius.
„Botulismul reprezintă o urgență medicală și inițierea terapiei trebuie făcută în cel mai scurt timp de la apariția simptomelor, prin administrarea de ser antibotulinic, ce neutralizează toxina circulantă. Această toxină produsă de bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.
Cel mai adesea, botulismul apare în cazul consumului unor conserve, dar și în cazul consumului de pește afumat și sărat și cel al consumului de semipreparate din carne (cârnați, șuncă etc.).
Botulismul nu este o boală transmisibilă. Dată fiind gravitatea bolii, suspiciunea de infecție cu toxină botulinică impune terapia cu antitoxină într-o unitate sanitară, sub supraveghere medicală. Cazurile severe necesită suport respirator. Formele severe de botulism sunt mai rare datorită administrării serului antibotulinic specific”, spune dr. Ruxandra Laza.
Bunicii noștri știau despre botulism, așa cum știau și de alte boli foarte grave: rabia sau turbarea, tetanosul, cărbunele sau antraxul.
„Nu le știau denumirea științifică, nu știau cum se tratează boli mortale, pentru că în acea perioadă erau, practic, de netratat. Dar știau cum să le recunoască ori să le prevină.
Așa că ne-au învățat că nu e bine să deschidem și să consumăm conserve cu capacul bombat, care fâsâie la deschidere și emană un miros neplăcut, de rânced. De fapt, a fost prima lecție de profilaxie a botulismului”, completează conf. dr. Manuela Curescu, medic primar boli infecțioase.
Dacă observați că se bombează capacul, atunci cantitatea de toxină este imensă, deci evitați să consumați conținutul. Apariția toxinei poate fi favorizată și de acoperirea recipientului cu folie de plastic sau de aluminiu care este păstrat la frigider. Deci aveți grijă la conservele desfăcute și păstrate astfel la frigider!