Românii își doresc copii, dar mulți se confruntă cu probleme de fertilitate, motiv pentru care țara noastră a înregistrat, în 2021, cele mai puține nașteri din 1930 până în prezent, adică doar 196.858 de copii născuți-vii, potrivit Institutului Național de Statistică.
La ora actuală, 17,1% din populația fertilă care a răspuns online la un chestionar realizat la inițiativa Asociației de Reproducere Umană din România (ARUR) s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate.
Unul din 5 cupluri (21%) și-ar dori un copil cât mai curând, procent în scădere față de 2018 (29,1%). Însă mai mult de jumătate din aceste cupluri (52,6% – aproximativ 150.000 de cupluri) nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de mai bine de un an, o creștere semnificativă față de studiul din 2018, când doar 38% se aflau în această situație.
23% din sarcinile existente în momentul de față sunt obținute cu ajutorul tratamentelor de specialitate, aceasta însemnând aproximativ 8.400 de sarcini active cu tratament (ianuarie-februarie 2023), față de o medie de 18% în ultimii 5 ani.
Pentru femei, problemele la nivelul trompelor uterine, rezerva ovariană redusă, endometrioza sau problemele la nivelul uterului sunt principalele cauze de infertilitate, iar pentru bărbați problemele la nivelul spermogramei sunt cele mai frecvente, urmate, la mare distanță, de problemele genetice și de cele hormonale.
46% dintre cei care nu pot obține o sarcină au mers la medicul specialist în infertilitate, un procent în creștere față de studiul de acum 5 ani, când doar 38% mergeau la medicul specialist.
Tot mai multe cupluri au încredere în clinicile din România, ceea ce este foarte important. Din datele din studiu putem să remarcăm și că tot mai multă lume a început să audă de medicii specialiști în infertilitate, mai mulți decât acum 5 ani, la precedentul studiu, a remarcat prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației de Reproducere Umană din România.
Motivele pentru care cuplurile decid acum să aibă primul copil sunt diferite față de decizia de a avea încă un copil:
În același timp, problemele de infertilitate sunt mai mari pentru cuplurile care își doresc încă un copil față de cele aflate la primul copil. Atât pandemia, cât și problemele financiare sau situația geo-politică sunt responsabile de amânarea deciziei de a avea primul copil/alt copil pentru 15,6% din cuplurile care își doresc.
A avea un copil nu este o fiță, acest lucru nu ar trebui să fie doar pentru cei care dispun de resurse financiare. Există acum tratamente care sunt eficiente, e important ca acele cupluri care nu pot avea copii pe cale naturală să meargă mai departe, să nu se oprească, fiindcă se observă din studiu că există rezultate bune cu ajutorul procedurilor de reproducere umană asistată, crede dr. Andreas Vythoulkas, directorul executiv ARUR.
Cifrele actuale ale studiului arată că tratamentul prin fertilizare in vitro a crescut cu 80% față de studiul precedent (18% pentru cifrele actuale, față de 10% pentru cifrele de acum 5 ani), ceea ce ne conduce la ideea că problemele de infertilitate sunt mai complexe la ora actuală.
Dintre cei care intenționează să apeleze la proceduri medicale de infertilitate în următorul an, 44% vor să apeleze la FIV și iau în calcul Programul Național de Fertilizare, în creștere semnificativă față de cei 20% care luau în considerare să apeleze la un astfel de program acum 5 ani.
Pe adresa Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse au fost primite, din 5 decembrie, de la începutul Programului, 11.000 de solicitări, și continuă să sosească. Dintre acestea, „3.000 de dosare sunt eligibile și sunt deja 1.000 de contracte semnate, iar dosarele incomplete urmează să fie reanalizate”.
De asemenea, ministerul anunță că „în curând va fi lansată o platformă pentru a ușura acest proces, iar la jumătatea anului 2023 vor fi aduse în discuție ajustări de buget pentru Programul Național de Fertilizare, pentru a exista continuitate, mai ales având în vedere datele demografice cu care ne confruntăm”.
Studiul actual a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2023, pe un eșantion online, reprezentativ din punct de vedere sex și vârstă pentru populația urbană din România, femei în vârstă de 25-45 ani, respectiv bărbați de 25-60 ani. Eșantionul de selecție a fost de 4.495 de respondenți (eroare statistică de +/- 1.5%). Populația țintă (contingentul demografic fertil) este formată din femei și bărbați într-o relație și a fost de 3005 respondenți (eroare statistică de +/- 1.8%).