Cercetătorii au dat startul studiilor clinice de fază 3 pentru a testa primul vaccin împotriva bolii Lyme realizat de Pfizer în parteneriat cu compania franceză de biotehnologie Valneva, scrie Associated Press.
Încălzirea globală este considerată principala cauză a extinderii habitatelor cu căpușe, insecte care pot transmite bacteria Borrelia burgdorferi ce duce la instalarea bolii Lyme. Cazurile de boală Lyme aproape că s-au triplat în ultimii 20 de ani, aproape 500.000 de americani și peste 200.000 de europeni fiind diagnosticați și tratați anual pentru această boală, potrivit datelor CDC.
În urmă cu 20 de ani a mai existat un vaccin împotriva bolii Lyme la oameni, dezvoltat de compania Glaxo Smith Kline (LYMErix) și aprobat pe FDA, cu o eficacitate de 75%. Însă acesta a dispărut treptat din SUA, deoarece nu a existat suficientă cerere pentru el (în 1999 au fost cumpărate aproape 1,5 milioane de doze de vaccin împotriva bolii Lyme, în vreme ce în anul 2002 a existat cerere doar pentru 10.000 de doze) și reacțiile adverse uzuale au fost cu mult exagerate de militanții anti-vaccin, pierzându-se astfel interesul pentru el.
„Boala Lyme este singura boală infecțioasă pentru care există vaccin care a trecut de faza 3 de cercetare, deci este sigur și eficient, dar care nu este totuși disponibil pentru publicul larg”, a declarat dr. Allen Steere, profesor de medicină la Harvard Medical School și director de cercetare în reumatologie la Massachusetts General Hospital.
Spre deosebire de majoritatea vaccinurilor, care acționează prin stimularea sistemului imunitar al persoanei vaccinate să producă anticorpi care să lupte cu un anumit agent patogen, LYMErix a vizat „imunizarea” căpușei împotriva bacteriei care determină boala Lyme.
Altfel spus, dacă o căpușă mușcă o persoană vaccinată cu LYMErix, bacteria pe care o poartă căpușa nu mai ajunge în fluxul sanguin al omului, pentru că ia contact cu anticorpii produși de vaccin și este distrusă înainte să ajungă în sânge. În acest mod, omul nu este infectat și căpușa nu poate transmite bacteria mai departe, pentru că este la rândul ei „imunizată”.
Anul trecut, vaccinul împotriva bolii Lyme dezvoltat de Pfizer & Valneva (VLA15) a trecut de faza 2 de cercetare, care a cuprins 600 de participanți cu vârsta între 5 și 65 de ani. În prezent, cercetătorii au anunțat că așteaptă peste 6.000 de voluntari (din America, Finlanda, Germania, Polonia, Suedia și Olanda) să se înscrie în ultima fază a studiului clinic, care precede autorizarea acestui vaccin împotriva bolii Lyme (care se administrează în 3 doze).
Spre deosebire de vaccinul LYMErix, cel dezvoltat de Pfizer vizează 6 tulpini ale bacteriei care determină boala Lyme – nu doar pe cele specifice Americii de Nord, ci și pe cele din Europa. Cercetătorii spun că vaccinul ar putea fi disponibil, dacă trece cu brio și de această ultimă etapă, cel mai târziu în 2025.
De asemenea, savanții de la University of Massachusetts Medical School dezvoltă un tratament preventiv pentru boala Lyme pe bază de anticorpi monoclonali (Lyme PrEP), care ar fi eficient încă din ziua primirii injecției respective. Așadar, spre deosebire de vaccin, tratamentul cu anticorpi monoclonali nu necesită o perioadă de așteptare lungă pentru imunizare și nu are reacții adverse la fel de pronunțate. În luna februarie a anului trecut, acest tratament a intrat în faza 1 de cercetare. Dacă totul merge conform planului, estimarea optimistă este că aprobarea FDA va fi dată undeva pe parcursul anului 2024.
Desigur, varianta ideală de prevenție ar fi un vaccin împotriva bolii Lyme care nu numai să ne imunizeze, ci și să oprească mușcătura de căpușă, protejându-ne astfel și de alți agenți patogeni pe care aceasta îi poartă. Cu alte cuvinte, un vaccin care să creeze un scut prin care căpușa să nu poată pătrunde – insecta încearcă să intre în piele, dar este respinsă imediat de corp.
Există și în acest sens speranțe, dar momentan studiile sunt doar la nivel teoretic. Cercetătorii de la Yale University se gândesc să dezvolte un vaccin prin care organismul uman va recunoaște saliva căpușei. Printr-o reacție cutanată, acesteia îi va fi mult mai dificil să intre în piele și să se hrănească cu sânge.
Timpul este crucial în tratamentul bolii Lyme. Din păcate, foarte mulți oameni își dau seama târziu că au fost mușcați de o căpușă, abia când apar simptome, de regulă la distanță de minimum 3 zile de la mușcătură. Acestea pot consta în:
Astfel, tratamentul cu antibiotice poate să nu mai aibă efectul dorit dacă se intervine în afara ferestrei de 36 până la 48 de ore de la mușcătura de căpușă.
În lipsa tratamentului corespunzător, boala Lyme poate duce la complicații precum artrită, polineuropatie, afecțiuni cardiace, encefalopatie sau acrodermatită cronică atrofică (pielea de pe picioare, cel mai adesea, capătă o nuanță albăstruie, se subțiază).
Din păcate, chiar și cu tratament administrat la timp, unele persoane pot să nu răspundă la acțiunea antibioticelor, arată un raport al oamenilor de știință de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Din toate aceste motive și pentru că încălzirea globală este un fenomen real, cu repercusiuni vizibile asupra populației generale, dezvoltarea unui vaccin eficient și sigur împotriva bolii Lyme reprezintă o urgență în domeniul sănătății publice.