Peste 30% din populaţia adultă a Europei suferă de boli reumatice, cea mai frecventă formă de boală cronică în Europa. În România, 1% din populaţie (cel puţin 200.000 de persoane) suferă de artrită. Boala afectează mult mai des femeile, 3 cazuri la femei, faţă de un caz la bărbaţi. Dacă nu este recunoscută şi tratată la timp, aceasta poate conduce la modificări ireversibile, chiar o distrugere completă a articulaţiilor, deformări care produc un handicap major.
„Cu o frecvenţă de aproximativ 1% din populaţia generală, respectiv cât un oraş mediu din România, ceea ce este mult, artrita reumatoidă (AR) constituie o problemă majoră nu numai medicală, dar şi socială: netratata sau tratată necorespunzător, are de obicei o evoluţie severă şi progresiv agravantă, generând durere şi inflamaţie articulară, distrucţii osteocartilaginoase definitive şi handicap funcţional semnificativ”, spune conf. dr. Cătălin Codreanu, medic primar reumatolog la Centrul de Boli Reumatismale.
La 10% din cazurile de artrită reumatoidă apare o invaliditate gravă în primii 2 ani de evoluţie.
„Aparitia unor leziuni viscerale este responsabilă de o scurtare a duratei medii de viaţă cu 5 până la 10 ani. Din acest motiv, diagnosticul AR trebuie confirmat într-un stadiu cât mai precoce, iar tratamentul modificator de boală trebuie început imediat după precizarea diagnosticului”, adaugă medicul.
Ovidiu Constantinescu, pacient şi reprezentant al Ligii Române contra Reumatismului, a subliniat în cadrul unui eveniment dedicat acestei teme principalele probleme cu care se confruntă pacientul cu poliartrită reumatoidă:
În ce priveşte nevoile pacientului cu poliatrită reumatoidă, acesta aminteşte de:
– Nevoia de a fi trimis cât mai urgent de la medicul de familie către reumatolog;
– Doctorul să aibă suficient timp pentru consultaţia pacientului, iar mai apoi să îi explice tratamentul şi efectele lui;
– Pacientul să aibă cel mai bun tratament existent la momentul respectiv, fără condiţionări date de sistemul de sănătate din România;
– Să fie tratat cu consideraţie de medic;
– Să nu fie umilit sau tratat ca şi cum ar fi un bandit care vrea să fure sistemul;
– Să nu fie chemat la comisie în mod inutil.
„Am proteze la ambele şolduri. Nu e nevoie să vin la comisie să vadă dacă mi-au crescut şoldurile la loc. Nu sunt recif, nu îmi cresc şolduri la loc. Am tije de titan”, spune dl Constantinescu.
„Comisia de Specialitate Reumatologie a Ministerului Sănătăţii a trimis Ministrului Sănătăţii, CNAS şi ANM documentul care prevede modul prin care terapiile destinate acestor bolnavi să fie utilizate în România. Propunerile depuse au fost discutate în detaliu cu asociaţiile de pacienţi şi asociaţiile profesionale şi se bazează pe recomandările naţionale şi ghidurile de tratament internaţionale. Este prima dată când organisme internaţionale au luat o poziţie publică şi au scris ministrului Sănătăţii cerând aplicarea ghidurilor internaţionale şi respectarea drepturilor pacientului”,a declarat dr. Codreanu.
Diagnosticul precoce şi tratamentul inovator, respectiv terapiile biologice, au dat o altă perspectivă asupra poliartritei reumatoide pentru mulţi pacienţi.
„În viitor, biomarkeri noi pentru diagnostic, prognostic şi răspuns terapeutic vor îmbunătăţi şi mai mult rezultatele” spune profesorul John Isaacs, de la Institutul de Medicină Celulară şi profesor în reumatologie clinică în cadrul Universităţii Newcastle, UK.