Recomandare AMA pentru medici: Nu folosiți exclusiv Indicele de Masă Corporală (IMC) pentru evaluarea gradului de obezitate. Este un instrument imperfect și înșelător

Asociația Medicală Americană (AMA) a anunțat recent că Indicele de Masă Corporală (IMC) nu este un instrument tocmai fiabil în determinarea gradului de obezitate și a recomandat ca medicii să nu îl mai folosească exclusiv în acest scop. Decizia vine ca urmare a faptului că datele pe care s-a bazat inițial recomandarea folosirii IMC au la bază doar populația albă non-hispanică.

Indicele de Masă Corporală trebuie completat cu alte măsurători

Potrivit AMA, compoziția și forma corporală diferă în funcție de rasă, sex, grup etnic, motiv pentru care Indicele de Masă Corporală nu poate fi considerat un instrument universal și exclusiv în evaluarea gradului de obezitate.

Totodată, specialiștii atrag atenția că IMC trebuie completat cu alte instrumente, cum ar fi măsurarea grăsimii viscerale, indexul de grăsime corporală, compoziția corporală, masa relativă de grăsime, circumferința taliei și alți factori metabolici sau genetici pentru a obține un rezultat concludent și realist.

Recomandări

Care este singura carne bună pentru creier, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea

Licoarea naturală care te ajută să scapi de stres și să dormi mult mai bine noaptea.…

Dacă vrei să afli care este IMC-ul tău și greutatea ideală în funcție de înălțime, vârstă, sex, apasă pe poza de mai jos, care te trimite în calculatorul automat.

IMC nu ține cont de raportul grăsime-masă musculară

Indicele de Masă Corporală a fost considerat mulți ani un instrument foarte util, deoarece este ușor de calculat și cifrele erau bine stabilite. Astfel, persoanele care prezintă un IMC între 25 și 29,9 sunt considerate „supraponderale”, în timp ce persoanele cu IMC peste 30 intră în categoria „obeze”.

Dar este posibil și ca o persoană să aibă un IMC mai mare decât ar fi normal și să aibă o stare bună de sănătate, condiție care poartă numele de obezitate benignă metabolică. Asta, deoarece corpul reacționează diferit la grăsime, în funcție de rasă și grup etnic sau alți factori genetici ori metabolici.

Însă tocmai această simplitate a formulei este cea care creează confuzie, deoarece IMC-ul nu ține cont de raportul grăsime-masă musculară.

Spre exemplu, o persoană atletică poate avea un procent scăzut de grăsime corporală, dar un IMC crescut, datorită procentului ridicat de masă musculară.

Grăsimea de pe burtă, un indicator important

Grăsimea corporală este un indiciu mult mai fiabil al stării de sănătate și al eventualului risc de îmbolnăvire decât IMC.

Însă mai ales modul în care este dispusă grăsimea în corp este important. Grăsimea abdominală (viscerală) îndeosebi este cea asociată frecvent cu creșterea tensiunii arteriale, diabetul zaharat de tip 2 și bolile de inimă.

Formula simplă pentru a afla câți centimetri trebuie să ai în talie pentru a intra în rândul lumii sănătoase constă într-o împărțire la 2. Mai exact, numărul de centimetri din talie nu trebuie să depășească jumătate din înălțime.

De exemplu, dacă ai 1,70 metri, talia trebuie să măsoare maximum 85 de centimetri. Lucrul acesta este valabil atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

În concluzie, AMA recomandă medicilor să nu se bazeze exclusiv pe Indicele de Masă Corporală în relația cu pacientul, ci să aplice și alte măsurători pentru a elabora un tratament corespunzător pentru obezitate sau un plan de prevenție în consecință.