Reducerea caloriilor poate preveni riscul apriţiei bolilor legate de îmbătrânire şi se pare că ne poate ajuta chiar să trăim mai mult, sugerează un nou studiu. Pe lângă acest fapt, oamenii de ştiinţă explorează restricţiile calorice ca o modalitate de a trata o serie de afecţiuni – inclusiv astmul, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, diabetul şi leziunile măduvei spinării – şi până în prezent, rezultatele sugerează un beneficiu. În plus, restricţia calorică poate avea un rol în prevenirea bolii Alzheimer atestă studiile recente.
Participanţii studiului care şi-au redus caloriile zilnice cu până la 15% timp de doi ani au avut două efecte benefice în comparaţie cu persoanele care şi-au menţinut stilul de alimentaţie normal:
• au avut un metabolism mai lent, ceea ce reprezintă un semn că trupurile lor folosesc mai multă energie
• au prezentat niveluri mai mici de „stres oxidativ”, un proces care poate deteriora celulele
Atât metabolismul mai lent, cât şi stresul oxidativ redus au fost legate de un risc mai mic de boli care apar odată cu inaintarea în vârstă, cum ar fi diabetul şi cancerul, potrivit studiului. Cercetătorii consideră că acest lucru se datorează faptului că un metabolism lent duce la un stres mai puţin oxidativ, ceea ce la rândul său, duce la o mai mică deteriorare a celulelor şi a organelor per total.
De zeci de ani, cercetătorii au observat că restricţia calorică tinde să prelungească viaţa la anumite specii de animale, dar în cazul oamenilor situaţia este momentan incertă.
Într-un nou studiu, cercetătorii au examinat efectele restricţiei calorice asupra unui eşantion de 53 de bărbaţi sănătoşi, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 50 de ani. Participanţii au fost repartizaţi în mod randomizat, fie într-un grup de restricţionare a caloriilor, fie într-un grup de control în care avea posibilitatea de a consuma tot ceea ce doreau.
După doi ani, cei din grupul de limitare a caloriilor au pierdut până la 20 de kilograme (9 în medie), în timp ce participanţii din grupul de control şi-au menţinut ponderea.
Cercetările efectuate pe animale sugerează un nou beneficiu, şi anume faptul că restricţia calorică reduce daunele neurologice după un accident vascular cerebral, dar numai pe animale tinere sau de vârstă mijlocie. Animalele mai în vârstă nu par să aibă vreun beneficiu, ceea ce indică faptul că restricţiile calorice pot servi drept sprijin în accidentul vascular cerebral numai în anumite circumstanţe.
Restricţia calorică poate de asemenea să contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. În cazul şoarecilor concepuţi special pentru a dezvolta boala Alzheimer, cei hrăniţi cu o dietă cu calorii restricţionate au avut performanţe mai bune în testele de memorie şi au avut un nivel redus de proteine amiloid beta la nivelul creierului lor comparativ cu şoarecii care nu au fost hrăniţi cu o dietă restricţionată în calorii.
Restricţia calorică a fost demonstrată ca fiind utilă pentru a creşte nivelul de proteine din creier numit BDNF. Această proteină este considerată a fi implicată în generarea de celule noi la nivelul creierului.
Citește și: Postul intermitent nu este mai bun decât restricția calorică! Ce arată studiile
Experții avertizează însă că este important să fim prudenți și să nu încurajăm oamenii, îndeosebi pe cei vârstnici, să mănânce mai puțin pentru a încetini procesul de îmbătrânire.
Chiar dacă un aport caloric redus pare să reducă ritmul firesc de îmbătrânire, acest lucru NU s-a tradus niciodată printr-o creștere a duratei de viață.