Femeile care au avut în familie cazuri de cancer de sân, ovar, pancreas și prostată pot fi expuse unui risc crescut de a dezvolta cancer de sân, explică Dr. Tamas-Szora Attila, medic primar radiologie. Informațiile sunt cu atât mai importante în contextul măsurilor de prevenție pe care pacientele trebuie să le ia, în condițiile în care în România cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei.
Campania de prevenție „De departe, cea mai frumoasă!” a adus în prim-plan șase paciente oncologice care au vorbit despre momentele dificile prin care au trecut și și-au arătat cu mândrie cicatricile într-un pictorial impresionant semnat de Mihaela Noroc, ca un semn a ceea ce sunt cu adevărat: dovada că au învins cancerul!
Aceasta, în condițiile în care, în România, 12.000 de femei sunt diagnosticate anual, iar cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer. Gestul lor a inspirat și alte femei să acorde atenție sănătății lor, astfel că tot mai multe femei s-au programat pentru un control.
Datele furnizate ca urmare a campaniei de prevenție a cancerului de sân „De departe, cea mai frumoasă!” arată că statisticile pot fi răsturnate în favoarea pacientelor. Astfel, s-a observat că:
„Predispoziția pentru unele tipuri de cancer poate fi moștenită în familie. Riscul de a dezvolta cancer mamar este mai mare dacă în familie există rude apropiate care au fost diagnosticate cu cancer mamar, ovarian, de pancreas sau prostată, spune Dr. Tamas-Szora Attila.
„Diagnosticul de cancer mamar la mamă crește riscul fiicei de a dezvolta boala. Cu toate că majoritatea cancerelor mamare nu sunt ereditare, este important de știut dacă unul dintre membrii familiei a fost diagnosticat cu acest tip de cancer. Femeile a căror mama, soră sau fiică au dezvoltat cancer mamar înainte de menopauză au un risc de două ori mai mare comparativ cu cele care nu au acest istoric în familie”, adaugă medicul.
„Dintre cancerele apărute la sexul masculin, aproximativ 15% afectează prostata și 3% pancreasul. Unii dintre acești bărbați dețin o predispoziție genetică pentru aceste cancere, din cauza unor mutații ale genelor BRCA1 și 2. Aceste gene pot fi moștenite în familie, crescând semnificativ riscul fiicelor de a dezvolta cancer mamar”, completează medicul radiolog.
„Femeile tinere nu își pun problema că ar putea fi la risc pentru cancer mamar. Cu toate acestea cancerul mamar poate apărea la orice vârstă: între 5-7% dintre cancere apar la femeile cu vârsta sub 40 ani. Particularitatea acestor malignități este agresivitatea crescută. De aceea aprecierea corectă a riscului individual pentru cancer mamar și screeningul individualizat sunt cu atat mai importante la persoanele tinere.
Campania De departe, cea mai frumoasă! a venit să demonstreze ceea ce bănuiam deja: că femeile acționează atunci când sunt informate, că pacientele au nevoie să știe că ceea ce simt este normal și că există și altele care au trecut prin aceleași greutăți și au ieșit învingătoare.
Pentru a depista cancerul atunci când este curabil, este nevoie ca tot mai multe campanii să ajute femeile să se informeze și, mai ales, să înceapă să își controleze sânii. Fie că vorbim despre autopalpare, ecografie sau mamografie, toate acestea, efectuate la timpul potrivit, pot ajuta la identificarea cancerului de sân în fază incipientă, cu rata de succes a vindecării cât mai aproape de 100%”, a declarat Dr. Tamas-Szora Attila, medic primar radiologie.
Astfel, înainte de 40 ani, prima investigație recomandată este ecografia mamară. Dacă medicul va considera necesar va efectua și o mamografie. După vârsta de 40 de ani, o mamografie făcută o dată pe an poate salva vieți.
„De multe ori, doamnele sunt îngrijorate că aceasta cauzează durere sau că iradiază foarte mult. Adevărul este, însă, că aceasta generează doar disconfort ușor, iar iradierea care face rău e doar un mit neconfirmat”, a completat medicul.
Totodată, Andrada Ciucă, consilier genetic, evidențiază faptul că există câteva criterii specifice care indică dacă un anumit tip de cancer are o cauză ereditară sau nu, ca de exemplu tipul specific de cancer, vârsta la care apare, istoricul familial și alte date clinice și medicale.
„Cercetările au arătat despre cancerul la sân că riscul de apariție în populația generală este de aproximativ 12%. Când există o mutație patogenă în genele BRCA1 sau BRCA 2 riscul poate crește până la 55-72%, respectiv 45-69%. Aceste riscuri vin cu implicații personale și familiale iar consilierul genetic poate ajuta pacientul și familia să se adapteze la aceste riscuri din punct de vedere medical, psihologic, emoțional și așa mai departe”, explică consilierul genetic Andrada Ciucă.