Riscul de infarct la tineri sub 40 de ani, de 3 ori mai mare dacă suferă de aceste tulburări psihice

Cazurile de infarct la tineri sub 40 de ani sunt din ce în ce mai frecvente. Printre cauze s-a număra și tulburările psihice, prin apariția inflamațiilor, a hipertensiunii sau a stresului oxidativ, arată un nou studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology.

Riscul de infarct la tineri sub 40 de ani, mai mare dacă suferă de tulburări psihice

Analizând baza de date a Serviciului național coreean de asigurări de sănătate, cercetătorii au observat că, din totalul celor 6.557.727 de adulți fără antecedente de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, toți fiind supuși unor examinări de sănătate între 2009 și 2012, 856.927 (13,1%) aveau cel puțin o tulburare de sănătate mintală, aproape jumătate (47,9%) suferind de anxietate.

O mare parte din restul participanților aveau depresie și insomnie (21,2% și, respectiv, 20%). Alte preocupări au inclus tulburarea bipolară, tulburările de alimentație, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și tulburarea de consum de substanțe (alcool, cafeină, canabis, substanțe halucinogene, substanțe inhalante, opioide, sedative, hipnotice și anxiolitice, substanțe stimulante, tutun și alte substanțe necunoscute).

Recomandări

Primul ajutor în caz de infarct. De ce se recomandă să ai aspirină la îndemână

Ce boli neobișnuite ascund durerile în piept. Mulți cred că au infarct, dar alta e cauza!

Starea de sănătate a tuturor participanților a fost monitorizată timp de 7,6 ani în medie, până în decembrie 2018. În această perioadă, au fost raportate 16.133 de infarcte miocardice și 10.509 accidente vasculare cerebrale.

Echipa de cercetători a analizat apoi corelația dintre tulburările de sănătate mintală și bolile cardiovasculare, luând în considerare factori de risc suplimentari precum vârsta, sexul, venitul, activitatea fizică, obiceiurile de fumat și de consum de alcool, precum și problemele de sănătate, inclusiv diabetul și bolile renale.

Ei au constatat că persoanele diagnosticate cu o tulburare de sănătate mintală aveau un risc de până la trei ori mai mare de a suferi fie un atac de cord, fie un accident vascular cerebral, în comparație cu cele care nu aveau probleme de sănătate mintală.

Riscul de boli de inimă a variat în funcție de tulburările de sănătate mintală. De exemplu, persoanele cu PTSD aveau un risc cu 213% mai mare de a suferi un atac de cord, cele cu schizofrenie un risc cu 161% mai mare, iar cele cu anxietate un risc crescut cu 53%.

În ciuda faptului că pacienții cu PTSD prezentau cel mai mare risc de boli cardiovasculare, cercetătorii au constatat că riscul lor de accident vascular cerebral nu era ridicat. Acest lucru a fost valabil și pentru persoanele cu tulburări de alimentație.

Cum este afectată inima de tulburările mintale

„Este dificil de știut cu siguranță, dar e important să subliniem că tulburările de sănătate mintală pot avea efecte diferite asupra indivizilor în diferite etape ale vieții”, a declarat dr. Rigved Tadwalkar, cardiolog certificat la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica.

Persoanele de 20 de ani „se află adesea într-o perioadă de tranziție, cum ar fi un nou loc de muncă, frecventarea unei noi instituții de învățământ sau mutarea într-un oraș nou. Acest lucru poate fi stresant și poate exacerba simptomele tulburărilor mintale. În plus, persoanele de 20 de ani pot fi mai predispuse să adopte mecanisme de adaptare nesănătoase și să se angajeze în comportamente mai riscante, ceea ce le crește și mai mult riscul de boli cardiovasculare”, a declarat specialistul pentru Healthline.

Pe de altă parte, „pacienții mai în vârstă tind să fie mai maturi și mai predispuși să caute consiliere psihologică și sprijin din partea prietenilor și a familiei”, a adăugat dr. Majid Basit, cardiolog la Memorial Hermann din Houston.

De asemenea, s-a constatat că femeile cu depresie sau insomnie au fost mai predispuse la atac de cord sau accident vascular cerebral în comparație cu bărbații, o posibilă cauză fiind nivelurile hormonale fluctuante, mai ales în ceea ce privește estrogenul.

Posibile explicații pentru riscul crescut de infarct la tineri sub 40 de ani diagnosticați cu tulburări psihice sunt:

• inflamațiile determinate de nivelul crescut de cortizol
• stresul oxidativ (fenomen care favorizează ateroscleroza)
• afectarea sistemului nervos autonom (care controlează procese precum tensiunea arterială sau ritmul cardiac)
• nivelul crescut de colesterol „rău”
• hipertensiunea
• fumatul, alcoolul sau consumul de droguri
• reacțiile adverse ale anumitor medicamente psihotrope, care pot duce la creștere în greutate, modificări metabolice și risc crescut de complicații cardiovasculare

Hipercolesterolemia familială, factorul de risc moștenit

De regulă, bolile de inimă apar după vârsta de 50-60 de ani, însă în ultimele decade un factor de risc trece „pe sub radar” și predispune la apariția unui infarct la tineri sub 40 de ani. Este vorba despre hipercolesterolemia familială, o condiţie medicală moştenită genetic, deci prezentă încă de la naştere.

Aceasta constă în nivelul crescut de colesterol LDL, care este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei, afecţiune ce creşte riscul de infarct şi accident vascular la vârste tinere.

Se estimează că o persoană din 250 moşteneşte această condiţie medicală, care este mai severă decât hipercolesterolemia dobândită pe parcursul vieţii şi care nu are cauze genetice.

Hipercolesterolemia familială este asimptomatică, dar excesul de colesterol poate determina apariţia anumitor manifestări, precum:

• Durere în piept, în special la efort
• Depozite de grăsime (xantoame) la nivelul tendoanelor şi al coatelor, genunchilor etc.
• Acumulări de grăsime în jurul pleoapelor (xantelasme) sau în cornee (arcuri corneene)

Intervenția pentru scăderea colesterolului ar putea ajuta la prevenirea nu numai a atacurilor de cord ulterioare, ci și a primului atac de cord.

„Este important pentru pacienți să fie conștienți de beneficiul real asociat cu reducerea colesterolului. Trebuie să facă acest lucru după un atac de cord, dar și înainte, preventiv. Dacă un pacient are factori de risc, există o oportunitate de a evita atacul de cord printr-o terapie de reducere a colesterolului, fie medicamentoasă, fie prin dietă, sau ambele”, declară dr. Ron Blankstein, specialist în cardiologie preventivă și director asociat al programului de imagistică cardiovasculară de la Brigham Health.

Cum reducem riscul de infarct

Chiar dacă factori de risc precum vârsta, sexul sau istoricul medical familial nu pot fi modificați, există anumite măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscul de infarct. Acestea constau în:

• aducerea colesterolului și a trigliceridelor în limitele normale, prin medicamente (doar la recomandarea medicului) și regim alimentar
• menținerea tensiunii arteriale și a glicemiei
• respectarea tratamentului psihiatric
• scăderea în greutate pentru a ajunge la un Indice de Masă Corporală (IMC) între 18,5 și 24
• alimentație bogată în legume, fructe, alimente integrale, bogate în fibre
• limitarea consumului de carne roșie și mezeluri
• consumul de pește de 2 ori pe săptămână
• evitarea alimentelor cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, zahăr și sare
• minimum 30 de minute de mișcare fizică în fiecare zi
• renunțarea la fumat
• renunțarea la alcool sau limitarea drastică a consumului
• evitarea stresului prin practicarea yoga, a meditației sau a exercițiilor de respirație conștientă
• 7-8 ore de somn pe noapte

Surse: 

Chan Soon Park, Eue-Keun Choi, Kyung-Do Han, Hyo-Jeong Ahn, Soonil Kwon, So-Ryoung Lee, Seil Oh, Gregory Y H Lip. „Increased cardiovascular events in young patients with mental disorders: a nationwide cohort study”. European Journal of Preventive Cardiology, 2023, https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwad102

Yuan, N., Chen, Y., Xia, Y. et al. „Inflammation-related biomarkers in major psychiatric disorders: a cross-disorder assessment of reproducibility and specificity in 43 meta-analyses”. Transl Psychiatry 9, 233 (2019). https://doi.org/10.1038/s41398-019-0570-y

Jeon SW, Chang Y, Lim SW, Cho J, Kim HN, Kim KB, Kim J, Kim YH, Shin DW, Oh KS, Shin YC, Ryu S. „Bidirectional association between blood pressure and depressive symptoms in young and middle-age adults: A cohort study”. Epidemiol Psychiatr Sci. 2020 Jul 15;29:e142. doi: 10.1017/S2045796020000542

Edmondson D, Sumner JA, Kronish IM, Burg MM, Oyesiku L, Schwartz JE. „The Association of Posttraumatic Stress Disorder With Clinic and Ambulatory Blood Pressure in Healthy Adults”. Psychosom Med. 2018 Jan;80(1):55-61. doi: 10.1097/PSY.0000000000000523

Solberg, D.K., Bentsen, H., Refsum, H. et al. „Lipid profiles in schizophrenia associated with clinical traits: a five year follow-up study”. BMC Psychiatry 16, 299 (2016). https://doi.org/10.1186/s12888-016-1006-3

Yang J, Biery DW, Singh A, Divakaran S, DeFilippis EM, Wu WY, Klein J, Hainer J, Ramsis M, Natarajan P, Januzzi JL, Nasir K, Bhatt DL, Di Carli MF, Blankstein R. „Risk Factors and Outcomes of Very Young Adults Who Experience Myocardial Infarction: The Partners YOUNG-MI Registry”. American College of Cardiology, 2020 May, doi: 10.1016/j.amjmed.2019.10.020