Risipa din sănătate: Din 6 mld. euro achiziţii anuale jumătate sunt susceptibile de fraudă

Lipsa de echipamente moderne din spitalele de stat, deficitul de medici din unităţile din provincie pe fondul migraţiei în străinătate şi în sectorul privat, dar şi risipirea banului public prin achiziţii frauduloase sunt doar câteva dintre proble-mele cu care se confruntă sectorul de sănătate şi care au fost menţionate ieri de speakerii prezenţi în prima zi a summit-ului ZF Health & Pharma.

Summit-ul a reunit cei mai importanţi jucători din sănătate, de la manageri de spitale private şi de stat la asigurători şi reprezentanţi ai autorităţilor din domeniu.

„Din 6 mld. euro  cheltuiţi pe achiziţii publice în sănătate, 3 mld. euro sunt cheltuiţi prin achiziţii directe de materiale sanitare şi consumabile, ce pot fi suspicionate că sunt înţelegeri  directe între achizitor şi operator“, a spus Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

Recomandări

20% dintre CEO ar putea fi psihopaţi (STUDIU)

Pneumonia: simptomele, cauzele şi tratamentul bolii carere ar putea schimba cursul alegerilor din SUA

Această cifră arată risipa din sistemul de sănătate în lipsa unei politici de transparentizare a achiziţiilor publice. De altfel, aceasta nu este singura problemă cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc. Lipsa de echipamente performante din spitalele publice, dar şi migraţia medicilor spre alte ţări, nemotivaţi de salarii şi de condiţiile de lucru, sunt alte probleme care necesită rezolvare, potrivit speakerilor prezenţi la evenimentul de ieri.

Soluţiile există însă doar în teorie, lipsesc în continuare mecanismele care să rezolve toate disfuncţiile din sistem.

Deşi bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a ajuns la 26 de miliarde de lei anul acesta, mai mult cu 50% faţă de 2011, în spitale şi în calitatea serviciilor medicale nu se văd aceşti bani. În realitate, în cele mai multe spitale din ţară pacienţii  sunt trimişi în continuare de medici să cumpere consumabile ca să fie trataţi.

Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, susţine însă că „nu există spital în România care din bugetul Casei să nu îşi poată asigura cheltuieli materiale la nivel minimal. CNAS funcţionează cu 1% cheltuieli de administrare din fonduri colectate“.

Realitatea însă arată nu doar că în multe spitale nu sunt suficiente consumabile şi materiale, ci şi condiţiile în care îi primesc pe pacienţi sunt precare, un indicator al curăţeniei din spitale fiind chiar toaletele. Chiar într-unul dintre spitalele din Bucureşti, Spitalul Municipal, toaleta de lângă secţia de urgenţe arată dezastruos.

Din cauza condiţiilor improprii de lucru din spitalele de stat, tot mai mulţi medici migrează spre sistemul privat de sănătate, unde managerii sunt atenţi nu doar la curăţenie, ci şi la timpul de aşteptare al pacientului în discuţia cu operatorul din call-center. „Ca medic la stat, în spitalul Bagdasar, experienţele mele au fost oribile. Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat, am lucrat pe un aparat care s-a stricat şi care nu era performant“, a spus Virgil Ionescu, medic primar radiologie imagistică medicală în cadrul spitalului Sanador.

Sunt însă şi spitale de stat care au fost modernizate şi în care medicii pot profesa la standarde  europene. Dorin Bica, un tânăr medic neurochirurg, s-a întors în ţară pentru a lucra într-un spital de stat, după mulţi ani în care a profesat într-un spital din Franţa. „Aici ne lovim în general de mentalităţi pe care toată lumea încearcă să le schimbe, dar există şi mentalităţi foarte bune. Am construit în cadrul spitalului Colentina din Bucureşti o secţie modernă de neurochirurgie“, a spus el.

Horaţiu Moldovan, şeful secţiei de chirurgie cardiovasculară din spitalul Sanador, a spus că în spitalele private rata de infecţii în chirurgia majoră este de zece ori mai mică decât în cele publice.

„Chiar şi transportul pacienţilor de la un etaj la altul cu liftul este periculos în spitalul Fundeni, în care am lucrat“. Problema însă este că foarte puţini pacienţi au acces la intervenţiile realizate în spitalele private din cauza lipsei de bani.

„Demersul este să lărgim posibilitatea de acces al pacienţilor la programele naţionale de sănătate pentru că toţi pacienţii din România au dreptul să primească proteze vasculare indiferent dacă le implantăm în spitalul public sau privat. Cu atât mai mult că în spitalele publice există o listă lungă de aşteptare, unii aşteaptă şi câteva luni. Pacienţii şi-ar putea pune imediat o astfel de proteză într-un spital privat dacă costul era acoperit de programele naţionale“.
O altă soluţie ar fi asigurările private de sănătate, care să acopere cheltuielile cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale.
Citeşte continuarea pe www.zf.ro.

Evenimentul este realizat împreună cu partenerii oficiali Sanador, Casa de avocatură Ionescu şi Sava, Casa de avocatură Bondoc şi Asociaţii, GsK, Terapia, Pfizer, Antibiotice Iaşi, Farmexpert, ADRFR, Deloitte, Ana Hotels Europa, Toyota Material Handling şi La Fântâna.