România are cele mai multe cazuri de TBC din UE | Medic: „Ce începem să vedem acum, şi asta este cel mai înfiorător, este un fenomen referitor la tratamentul tuberculozei rezistente…”

Tuberculoza, una dintre cele mai des întâlnite boli contagioase, continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică la nivel mondial. În prezent, România are cele mai multe cazuri de TBC la nivel de UE, ceea ce este îngrijorător, avertizează specialiștii.

România, statul cu cele mai multe cazuri de TBC din Uniunea Europeană

Directorul executiv al Parteneriatului Global pentru Oprirea Tuberculozei al Naţiunilor Unite, Lucica Diţiu, atrage atenţia că există un stigmat care li se pune pacienţilor cu TBC, iar România ar trebui să se implice mai mult în desfăşurarea unor programe de informare şi conştientizare, ţinând cont că ocupă locul I în Europa în ceea ce priveşte cazurile de îmbolnăvire.

„Tuberculoza continuă, din păcate, să fie o problemă la nivel mondial. Estimăm că în jur de 20-25% din populaţia lumii este infectată şi în fiecare an în jur de 10-15 milioane de oameni se îmbolnăvesc. Dintre cei infectaţi nu toată lumea face tuberculoză. Înainte de 2019, TBC era pe primul loc în topul bolilor infecţioase care ucid cel mai mult, a urmat COVID, după care tuberculoza a revenit ca principalul agent infecţios letal, după HIV-SIDA, malarie. Sunt în jur 1,6 milioane de oameni care mor de tuberculoză pe an, cam 4.000 pe zi. Rezervoarele mari sunt ţările din Asia cu populaţii mari, India şi Indonezia, apoi Pakistan, Bangladesh, Filipine, dar avem şi ţări din Africa, Republica Democrată Congo, Africa de Sud, Nigeria. Sunt şi ţări cu populaţii mai mici cum ar fi Lesotho, Swaziland, dar cu incidenţe mari de îmbolnăviri la suta de mii de locuitori. La nivel mondial, România se poziţionează în partea de jos a clasamentului, dar este pe primul loc în UE”, a declarat Lucica Diţiu.

Tuberculoza, considerată „boala sărăciei” în România

Potrivit statisticilor, tuberculoza afectează în mod frecvent bărbaţii, iar diagnosticarea şi tratarea se dovedesc în dese rânduri dificile, încât pacienții sunt de cele mai multe ori reticenți în a fi diagnosticați din pricina faptului că tuberculoza este considerată „boala sărăciei”.

Recomandări

Boala Parkinson ar debuta în intestin și nu în creier, arată un nou studiu

De ce te trezești la ora 3 sau 4 dimineața și nu mai poți dormi? Cum…

 „Ceea ce contează este câţi sunt diagnosticaţi. Dacă îi tratezi pe toţi cei 10.000, să spunem, la un moment dat opreşti transmisia. Interesul este o diagnosticare cât mai precoce a tuberculozei. (…) Cei mai afectaţi sunt bărbaţii la vârsta activă, este specificul TBC, între 20 şi 40 de ani. Femeile nu sunt atât de mult afectate, dar au o reticenţă în a merge să fie diagnosticate. În continuare există o stigmă asociată cu tuberculoza şi atunci omul preferă să nu fie văzut. Este foarte trist. Problema cu toate programele naţionale sunt fondurile, nu sunt suficiente, în general există o problemă de personal, cred că situaţia este valabilă şi în România, iar reţelele de ambulatorii, spitale sunt oarecum învechite. Se pune accent acum pe prevenţie, pe consiliere psihologică, să înţelegi stigma. Unii dintre pacienţi întrerup tratamentul nu neapărat că îşi doresc, ci că au diverse motive”, a mai precizat medicul specialist în boli pulmonare.

Hrana slabă în nutrienţi poate provoca TBC

Dacă în anumite ţări din Asia malnutriţia este factorul determinant al afecţiunii, în România hrana slabă în nutrienţi poate provoca, în anumite circumstanţe, dezvoltarea TBC.

„Sărăcia este o cauză a îmbolnăvirilor, sărăcia prin proasta alimentaţie. În India este o problemă de malnutriţie, sunt oameni la 40 de kilograme. La noi este nutriţia proastă, avem mâncare, dar slabă în nutrienţi. Sărăcia prin lipsa unui spaţiu adecvat. Locuri în care domiciliază mai multe persoane şi atunci, dacă o persoană este bolnavă, îi poate îmbolnăvi şi pe ceilalţi. În urmă cu câţiva ani, tuberculoza simplă se trata pe o perioadă de 6 luni şi până la 2 ani – tuberculoza rezistentă. Există medicamente noi care fac ca tratamentul tuberculozei rezistente să fie redus de la 2 ani la şase luni, neinjectabil, şi pentru cea obişnuită s-a redus de la 6 la 4 luni. Oferim fonduri cercetătorilor să le reducă la 2, respectiv 1 lună. România are medicamente, oamenii se pot trata în mod normal şi, dacă nu este aşa, atunci există o problemă”, a explicat Lucica Diţiu principalele cauze ale numărului mare de cazuri de TBC la noi.

După Covid, au apărut forme grave de TBC

După pandemia de coronavirus, s-au înregistrat persoane cu forme dintre cele mai grave de tuberculoză, iar semnalul de alarmă a fost dat de faptul că pacienţii au început să dezvolte rezistenţă la medicamentele noi folosite pentru tratarea bolii.

„După COVID, formele de tuberculoză care au apărut au fost foarte complicate, oamenii au stat acasă şi nu s-au tratat şi când s-au dus la spital au ieşit cu nişte forme de tuberculoză în majoritatea ţărilor foarte grave. Ce începem să vedem acum şi asta este cel mai înfiorător este un fenomen referitor la tratamentul tuberculozei rezistente. Se foloseşte un medicament nou, bedaquilină, dar, când tratamentul este făcut prost, intervine o rezistenţă la antibiotic. Orice afectare a unui tratament cu antibiotic în sensul duratei, frecvenţei sau calităţii medicamentului poate duce la rezistenţă şi ceea ce vedem după COVID este o creştere a rezistenţei la acest antibiotic, ceea ce este foarte grav pentru că este un medicament nou în care ne punem multe speranţe. Dacă faci rezistenţă la el este grav pentru că nu prea mai ai ce să dai. Am văzut asta deja în India”, atrage atenţia Lucica Diţiu.

FOTO: Shutterstock