În topul analgezicelor urmează Nurofenul – 108 milioane pastile şi Paracetamol – 56 de milioane de pastile.
Ion Fulga, profesor doctor la catedra de Farmacologie din cadrul UMF „Carol Davila”, spune că o substanţă conţinută de unele din aceste medicamente provoacă o boală gravă, care duce la distrugerea măduvei osoase.
Metamizolul a fost interzis încă de acum câteva decenii, după cum puteţi citi mai jos.
În topul pastilelor cumpărate de români, pe locurile următoare sunt antibioticele şi medicamentele pentru hipertensiune. Deşi în mod normal astfel de pastile nu se eliberează fără reţetă de către farmacii, cantităţile impresionante susţin perfect studiile companiilor internaţionale făcute în România care spun că 75% dintre conaţionali preferă automedicaţia unei aventuri în spitalele româneşti. În continuare, aflaţi consecinţele.
Numai pentru Algocalmin am cheltuit peste 13.970.000 de euro
„Un studiu pe care l-am făcut în 2006 arată că un român ia 0,5 comprimate de Algocalmin pe zi. Acesta este medicamentul preferat de noi, deoarece are efect pentru orice fel de durere: de la cap, la spate şi până la durerea de măsea. Unii mai iau Algocalmin ca să le scadă febra. Studiile farmaceutice nu au putut demonstra până în prezent că medicamentul are şi aceste proprietăţi, dar pacienţii susţin că da”, spune prof. dr. Ion Fulga, profesor la Catedra de Farmacologie, din cadrul Facultăţii de Medicină UMF „Carol Davila”.
Specialistul mai spune că acest medicament este un analgezic puternic, care nu irită mucoasa digestivă şi nu influenţează coagularea sângelui.
„Acestea sunt părţile bune ale produsului. Prin anii 50-60 s-a constatat că acest medicament creşte riscul apariţiei bolii agranulocitoză, care presupune scăderea masivă a globulelor albe din sânge, iar sistemul imunitar este unul fragil”, a explicat dr. Fulga.
Această boală se caracterizează printr-o stare toxiinfecţioasă, iar persoana afectată are febră mare, frisoane, vărsături şi diaree. De regulă, această boală apare în urma unor intoxicaţii medicamentoase. Mai mult, medicamentul este contraindicat femeilor însărcinate.
Acesta trebuie luat numai la recomandarea medicului specialist, iar femeile însărcinate trebuie să evite abuzul de analgezice, deoarece acestea afectează buna evoluţie a sarcinii”, declară medicul ginecolog Gabriel Lemnete, de la Spitalul „Polizu”.
Metamizolul, interzis în multe state
Metamizolul – substanţa activă din Algocalmin şi care provoacă agranulocitoza (distrugerea măduvei osoase) – a devenit o componentă interzisă în analgezice încă de acum câteva decenii, în Marea Britanie (din 1965), Suedia (1974), SUA (1977), Arabia Saudită (1980). Atât în state UE (Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda, Lituania), cât şi în Japonia, Australia, dar şi în ţări sărace Ghana, Nepal, Bangladesh, substanţa este strict interzisă. În Israel, metamizolul se administrează doar în spitale, în timp ce în Belgia (unde medicii îl clasează la categoria „otrăvuri”), Germania şi Spania se poate cumpăra doar cu prescripţie medicală.
În Brazilia, se vinde fără prescripţie, dar cu un avertisment pe cutie „interzis sub 19 ani”, iar în alte 35 de state poate fi cumpărat de oricine, fără restricţii inclusiv în România, Egipt, India, Po-lonia, Macedonia, Mexic, Rusia şi Turcia. Interdicţia comercializării a fost ridicată între 1995 şi 1999 în Suedia, dar acum este din nou în vigoare.
Românii iau analgezice
Datele furnizate de Cegedim arată că românii cumpără de la farmacii, fără reţetă, medicamente de tipul analgezice. Astfel, după Algocalmin, în topul analgezicelor, Nurofenul ocupă locul doi. În 2009 românii au cumpărat 108 milioane de pastile de Nurofen, pe care au dat 19. 500.000 de euro. Locul trei este urmat de Paracetamol – 56 de milioane de pastile, pe care au dat peste 3.450.000 de euro. Toate aceste medicamente au scopul de a diminua durerile.
Mai mult, cu reţetă, românii au cumpărat, după Algocalmin, antibiotice şi medicamente pentru hipertensiune. Astfel, locul doi îl ocupă Amoxicilina – antibiotic – peste 4. 260.000 de euro, urmată de Enap – pentru hipertensivi – peste 3.900.000 de euro.
Trei sferturi din români se tratează singuri
Potrivit ultimului studiu în domeniu, realizat de GfK în 2006, aproape 75 la sută dintre români îşi administrează medicamente fară a consulta în prealabil un specialist. Mai mult, peste 22 la sută dintre respondenţi au declarat că iau medicamente fără a apela la sfatul medicului, cel puţin o dată pe lună. Studiul mai arată că femeile sunt cele care apelează cel mai des la automedicaţie, procentul acestora fiind de 82 la sută, comparativ cu doar 63 la sută dintre bărbaţi.
În acelaşi timp, jumătate dintre conaţionali se consideră suficient de informaţi pentru a-şi administra singuri medicamente atunci când suferă de afecţiuni minore. Cele mai frecvente dintre afecţiunile pentru care populaţia apelează la automedicaţie sunt cefaleea, durerile de gât şi virozele respiratorii.
Potrivit studiului, unul din doi români declară că oferă sfaturi rudelor şi apropiaţilor cu privire la tratarea unor probleme de sănătate. De asemenea, unul din şapte părinţi îşi tratează copiii atunci când aceştia au probleme de sănătate, fără a merge mai întâi la medic pentru a primi sfaturi avizate.
„Vecina are soluţii mai bune decat medicul”
Prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiile Ficatului, a declarat pentru Gândul că automedicaţia are efecte dezastruoase asupra organismului. „Peste jumătate de pacienţi îmi spun că înainte de a ajunge la mine au încercat diferite tratamente pe care le-a auzit la vecină. Românii nu au încredere în medici. Vecina are soluţii mai bune şi mai la îndemână decât medicul”, ne-a spus prof. dr. Voiculescu.
Specialistul a completat că printre cele mai periculoase medicamente luate după ureche se numără antiinflamatoarele. „O banală aspirină luată fără recomandarea medicului poate provoca hemoragii digestive, iar în cazul copiilor apare insuficienţă hepatică acută”, spune prof. Voiculescu.
Mai mult, persoanele care fac abuz de medicamente se pot îmbolnăvi de hepatită medicamentoasă, o afecţiune ce provoacă moartea pacientului, spun specialiştii. Cei mai vulnerabili în faţa hepatitei medicamentoase sunt bolnavii de cancer care iau citostatice, din cauza toxicităţii acestora. Hepatita medicamentoasă se manifestă prin mâncărimea pielii, icter şi urină închisă la culoare. Hepatologii spun că tratamentul trebuie început de urgenţă, pentru a împiedica necrozarea ficatului.
Una dintre cele mai des întâlnite probleme, mai ales în sezonul rece, este că românul îşi tratează răceala cu antibiotice. Medicii recomandă evitarea automedicaţiei, deoarece răcelile sunt produse de virusuri şi se tratează cu antivirale.