Semnal de ALARMĂ. 55% dintre pacienții care au murit la doi ani după diagnosticul de cancer de plămâni proveneau din localități cu poluare industrială majoră

În fiecare an, aproape 11.000 de români sunt uciși de cancerul bronhopulmonar, prima cauză de mortalitate între toate cancerele. Potrivit cifrelor înregistrate de cel mai mare spital privat de oncologie din vestul țării, 55% dintre pacienții care și-au pierdut viața la doi ani de la primirea diagnosticului de cancer de plămâni proveneau din localități cu poluare industrială majoră: Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireșu, Simeria, Șimleul Silvaniei.

Plămânii sunt expuși în permanență la mediul exterior, iar poluarea atmosferică, în special în marile orașe, scade capacitățile de apărare intrinsecă a plămânilor, fapt care duce la o creștere a susceptibilității față de infecțiile care, de altfel, sunt mai mult sau mai puțin inofensive.

Remodelarea arborelui bronșic de la epiteliu până la interstițiu prin expunerea în permanență la poluanți atmosferici industriali sau generați de motoarele cu combustie internă crește alarmant modificările displazice și metaplazice la acest nivel și, în consecință, poate duce la apariția cancerului bronhopulmonar”, explică Dr. Andrei Leșan, medic specialist pneumologie.

Profilul pacientului cu cancer de plămâni

În unitatea sanitară unde profesează medicul, din cei 300 de pacienți diagnosticați cu cancer bronhopulmonar care au urmat tratament chimioterapeutic și radioterapeutic în 2021, 70% au fost bărbați, iar 30% femei.

Cea mai mare incidență s-a întâlnit la categoria de vârstă 60-70 de ani, respectiv 46% dintre cazuri, urmând categoria de vârsta 50-60 de ani, cu o incidență de 20%.

Recomandări

Chimicalele pe care 5 milioane de români le înghit zi de zi. Plătesc bani grei pe…

Boala care se manifestă prin nas înfundat și dureri de cap. E cauzată de poluare!

Totodată, acestea au reprezentat și categoriile de vârstă cu cele mai mari rate de deces, la maximum doi ani de la descoperirea bolii. Rata de deces a fost de 70% la categoria bolnavilor cu vârstă cuprinsă între 60 și 70 de ani și de 68% în rândul pacienților cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani.

În ceea ce privește localitățile de domiciliu ale pacienților decedați la 1-2 ani de la depistarea bolii, statisticile subliniază date îngrijorătoare. Astfel, 55% dintre pacienți proveneau din localități cu poluare industrială majoră (minerit, prelucrarea metalelor și a mineralelor, fabricarea mobilei, extracția mineralelor pentru construcții, prelucrarea materialelor de construcții, industrie material rulant): Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireșu, Simeria, Șimleul Silvaniei.

Inflamația trenantă sau recurentă de la nivelul căilor respiratorii generate de expunerea de lungă durată la poluanții atmosferici și asocierea cu obiceiuri nesănătoase precum fumatul duc la deteriorarea celulelor care acoperă sistemul nostru respirator. Toate acestea conduc la acumularea de eșecuri genetice care fac ca celulele să se prolifereze necontrolat și, în final, să permită creșterea tumorilor.

Cel mai mare risc de a dezvolta cancer de plămâni îl au cei considerați grupe de risc, în mod cert fumătorii activi. În plus, înaintarea în vârstă poate crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar dacă există o expunere îndelungată la poluanți atmosferici. Monoxidul de carbon, pulberile în suspensie, dioxidul de azot sau ozonul de la nivelul solului sunt doar câteva exemple de poluanți atmosferici care pot genera patologie severă a tractului respirator, a declarat Dr. Andrei Leșan.

În ceea ce privește măsurile pe care le putem considera utile și necesare în vederea depistării cancerului pulmonar, medicul explică faptul că este necesară, în primul rând, stabilirea grupelor de risc, iar mai apoi inițierea unui program de screening pentru aceste persoane, sub forma unor examinări imagistice (radiografie pulmonară) și funcționale (spirometrie).

Ziua Mondială a Sănătății
Tema anului 2022: Planeta noastră, sănătatea noastră

Anul acesta, de Ziua Mondială a Sănătății, OMS atrage atenția asupra faptului că poluarea face ca această criză a încălzirii globale să fie, în realitate, o criză cu implicații sanitare.

Chiar dacă cel mai des în spațiul public se vorbește despre nutriție sau stres ca fiind factori de risc în viețile noastre, poluarea este un fenomen îngrijorător care ne afectează zi de zi, iar studiile arată că expunerea îndelungată la poluare poate cauza cancer de plămâni.

Încă din 1950, an de an, în data de 7 aprilie se celebrează Ziua Mondială a Sănătății. Anual, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) scoate în evidenţă o temă majoră de sănătate specifică unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare cu scopul de a atrage atenția lumii întregi.

Tema propusă pentru anul 2022 este „Planeta noastră, sănătatea noastră”.

OMS dorește să atragă atenția asupra faptului că menținerea unei mediu sănătos are un impact major asupra sănătății oamenilor. Se estimează că mai mult de 13 milioane de oameni mor anual de cancer, astm, boli de inimă, afecțiuni care au legătură cu poluarea și schimbările climatice.

Ziua Mondială a Sănătăţii este și un prilej de recunoaștere a muncii profesioniștilor din domeniul sănătății, de evidențiere a rolului critic pe care aceștia îl au în menținerea unei lumi sănătoase. În contextul actual, al perioadei prelungite de pandemie, medicii, asistentele medicale şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii se află în prima linie oferind îngrijiri şi tratament de calitate.