În România, peste 45% din populația adultă suferă de hipertensiune, dar numai un sfert e conștientă că are această boală și urmează tratamentul indicat de medic. Și asta pentru că hipertensiunea dă semne evidente destul de târziu, când apar deja problemele, fiind numită, pe bună dreptate, „ucigașul silențios al inimii”.
Paradoxal, în ciuda lipsei simptomelor, hipertensiunea arterială necontrolată solicită intens pereţii arterelor, ceea ce duce la deteriorarea vaselor de sânge din întreg organismul, inclusiv a celor din organe vitale, precum rinichi, inimă şi creier.
Totuși, sunt anumite semne subtile pe care tensiunea crescută le poate determina și care trebuie să vă îndrume cât mai curând la o consultație cardiologică.
Printre cele mai comune manifestări ale hipertensiunii pe care mulți dintre noi pe punem pe seama oboselii, stresului sau somnului insuficient se numără:
Alte semne pe care le poate da hipertensiunea, de regulă în stadii mai avansate, sunt: hemoragia nazală, dificultățile de respirație, greața, vărsăturile, urina cu sânge.
Unul sau mai multe dintre aceste simptome care persistă trebuie să te îndrume către medic, pentru o evaluare amănunțită a sănătății inimii. Cu cât hipertensiunea este tratată mai din timp, cu atât riscul de apariție a complicațiilor este mai mic.
Iar complicațiile nu sunt deloc puține la număr și nici de neglijat. În lipsa unui tratament corect și menținerii unui stil de viață nepotrivit – dietă dezechilibrată, exces de sare, fumat, sedentarism -, hipertensiunea crește semnificativ riscul de boli grave, cum ar fi:
În concluzie, acordă mai multă atenție semnelor pe care ți le dă corpul și ia măsuri din timp ca să nu ajungi la probleme mai grave.