Şi tu arunci mâncarea ce poate hrăni 800 de milioane de oameni?

Risipa alimentară constituie o problemă serioasă, media la nivel de gospodărie în vestul Europei, fiind de aproximativ 25% din totalul alimentelor cumpărate.

Această risipă se traduce prin irosirea resurselor naturale utilizate pentru producţia alimentelor respective, precum apă, energie, sol.

Se estimează că, la nivel mondial, sub un sfert din alimentele nevalorificate în prezent în Europa şi SUA ar fi suficiente pentru a hrăni 805 de milioane de persoane care suferă de foamete cronică.

Recomandări

Câţi bani cheltuiesc românii pe mâncare într-o lună

Tu câtă mâncare arunci zilnic la gunoi?

Pentru a sprijini eforturile de reducere a risipei alimentare, Comisia Europeană organizează din 2009, Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deşeurilor (EWWR), care anul acesta are loc în perioada 22-30 noiembrie. Axată în special pe deşeurile alimentare, iniţiativa va înlesni autorităţilor publice, entităţilor private, şcolilor şi cetăţenilor aflaţi în căutarea unui trai mai ecologic şi mai inteligent, derularea a peste 9 000 de acţiuni.

Cum poţi reduce risipa alimentară?

În cadrul campaniei au fost dezvoltate o serie de instrumente pentru creşterea gradului de conştientizare cu privire la
costurile risipei alimentare şi la combaterea acesteia. Acestea sunt disponibile în limba engleză sub forma unor fişe informative care conţin sfaturi referitoare la modul în care poate fi evitată risipa alimentară, la posibilităţile de a găti folosind resturile alimentare, precum şi la deprinderea compostării resturilor. Gospodăriile şi întreprinderile pot încerca totodată să utilizeze calculatorul risipei alimentare, un instrument inovator care arată costurile acestei risipe.

„Haideţi să hrănim stomacul, nu coşul de gunoi!”

Comisarul european pentru mediu şi pescuit, Karmenu Vella, şi-a exprimat sprijinul pentru această iniţiativă, cofinanţată prin programul Life al UE. Deoarece risipa alimentară constituie o problemă serioasă, în acest an, accentul este pus tocmai pe modalităţile de stopare a risipei alimentare.

loganului campaniei, „Haideţi să hrănim stomacul, nu coşul de gunoi!”, invita utilizatorii de internet să acceseze pagina de web www.ewwr.eu pentru a afla ce pot face în sprijinul trecerii la o economie circulară – o economie în care produsele sunt concepute din start spre a fi reutilizate, reparate, refabricate şi reciclate, mai degrabă decât incinerate sau depozitate în gropi de deşeuri, o economie în care deşeurile devin o resursă.

Anual, cantitatea totală de deşeuri generate la nivelul României este de 10,2 tone de persoană, peste dublul mediei UE. Această situaţie s-a datorat în mare parte cantităţilor importante de deşeuri minerale generate de industria mineritului şi extractivă. Acest factor se reflectă prin nivelul ridicat de deşeuri tratate.
Doar cinci alte ţări au produs mai multe deşeuri pe cap de locuitor în UE în anul 2010: Bulgaria, Luxemburg, Finlanda, Estonia şi Suedia.

Conform sondajului paneuropean Eurobarometru, derulat în decembrie 2013, 96% dintre europeni consideră că este important ca Europa să îşi utilizeze resursele mai eficient, iar 86% dintre acestia consideră că o utilizare mai eficientă a resurselor ar fi benefică pentru calitatea vieţii din ţara lor.