Sondaj: Înapoi la şcoală! Cum va fi şcoala în pandemie?

Un sondaj realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie) în rândul a peste 1.100 de părinţi cu copii şcolari din întreaga ţară arată cum văd aceştia începutul anului şcolar, care sunt temerile şi îngrijorările lor şi părerea despre şcoala românească în această perioadă şi în general.

Principalele concluzii ale studiului:

Pentru părinţi, în momentul de faţă, prioritatea zero este sănătatea copiilor.

În condiţiile acestei pandemii, 8 din 10 părinţi ai elevilor din învăţământul preuniversitar din România doresc să fie implicaţi direct în decizia participării fizice a copilului la şcoală pentru a se asigura că iau cea mai bună decizie în ce priveşte viitorul copiilor şi al familiilor lor. Însă în acest moment nu există informaţii publice cu privire la numărul de cazuri de COVID – 19 la nivel de localitate.

Recomandări

Gripă versus COVID-19: de ce este important să faci vaccinul gripal în 2020

1 din 4 tineri adulţi s-a gândit la sinucidere în timpul pandemiei de COVID-19

40% dintre elevi învaţă în şcoli supraaglomerate, în două sau mai multe schimburi, o piedică importantă în realizarea distanţării fizice şi respectării normelor sanitare.
Jumătate dintre părinţi sunt conştienţi că elevii vor avea probleme în respectarea noilor reguli pentru prevenirea bolii şi conştientizează că profesorii nu au pârghiile necesare impunerii acestora.

Părinţii cer să existe măsuri clare care să poată fi implementate şi respectate:
•      distanţă fizică dintre elevi de minim 1,5 m,
•      asigurarea condiţiilor de igienă,
•      rezolvarea supra-aglomerării şcolare. 

Şcoala românească se face în ture

• Şcoala românească este aglomerată acolo unde este performanţă:
• 60% dintre elevi merg la şcoală în urban şi 40% în rural;
• 41% dintre elevii din România – adică 1,2 milioane de şcolari – învaţă în două sau trei schimburi.
• Şcolile în care se învaţă în două sau chiar în trei schimburi sunt situate preponderent în mediul urban (72%), în zona de sud a ţării şi în Bucureşti.
• Dar şi la sate regăsim aglomerare şcolară având în vedere că 1 din 4 copii învaţă în cel puţin 2 schimburi.

Temerile şi aşteptările părinţilor privind începerea şcolii

Două treimi dintre părinţi agreează începerea şcolii, în format clasic, chiar dacă virusul nu a fost complet eliminat. Aceştia provin din Transilvania şi Banat, zone cu infrastructură şcolară mai bună decât în alte regiuni şi în care copiii învaţă, cu preponderenţă, într-un schimb.
O treime dintre părinţi consideră că şcoala NU trebuie să înceapă în format clasic dacă virusul nu a fost complet eliminat. Este vorba în proporţie mai ridicată despre părinţi din sudul ţării, care îşi doresc reluarea cursurilor în format hibrid sau online.

• 6 din 10 părinţi cred că şcoala ar trebui să înceapă în sistem clasic, din 14 septembrie, cu toţi elevii în clase, un sfert ar prefera sistemul hibrid şi doar 14% ar opta pentru şcoala online.
• Părinţii care  optează pentru şcoala în format clasic sunt, în proporţii mai ridicate, cei care locuiesc în mediul rural.
• Favorabili sistemului hibrid sunt, în proporţii mai ridicate, părinţii liceenilor din mediul urban, iar sistemul online este preferat de către părinţii din sudul ţării.

Opiniile părinţilor despre măsurile propuse pentru începerea şcolii

Aproape jumătate dintre părinţi recunosc că, din declaraţiile recente ale autorităţilor, nu au înţeles modalitatea prin care se va stabili felul în care va începe şcoala în toamnă.

Trei din patru părinţi doresc ca distanţa fizică dintre elevi să fie de minim 1,5m. Doar 5% consideră că nu este nevoie de respectarea distanţei. Cei mai mulţi dintre părinţi, atât din mediul urban cât şi cei din rural cer respectarea distanţei fizice de cel puţin 1,5 m.

În funcţie de distanţa minimă pe care părinţii o consideră optimă variază şi alegerea scenariului de începere a şcolii.
Cu cât părinţii sunt mai toleranţi cu privire la regulile privind distanţarea elevilor, ei acceptă mai uşor interacţiunea directă a copiilor, deci doresc prezenţa fizică la şcoală:

• Părinţii pentru care distanţa de 1 metru este suficientă optează pentru începerea şcolii în format clasic.
• Cei care vor o distanţă de 1,5 metri sunt mai aproape de sistemul hibrid.
• Cei care doresc o distanţă de 2 metri sunt favorabili şcolii online.

Aceste opţiuni demonstrează încă o dată că părinţii sunt conştienţi de limitele infrastructurii şcolare şi de faptul că distanţarea este greu de realizat, dacă nu imposibil.

• Din 10 părinţi chestionaţi, aproape 7  cred că elevii nu vor putea respecta distanţa pe culoarele şcolii. Doar în ceea ce priveşte distanţarea fizică la toalete părinţii se arată mai optimişti.
• 1 din 5 părinţi cred că elevii nu vor respecta regula de a purta mască în timpul şcolii, iar peste o treime cred că numărul celor care o vor purta va fi foarte mic.
• 4 din 10 părinţi sunt optimişti cu privire la respectarea acestei reguli de siguranţă sanitară.

Preferinţa pentru un scenariu sau altul de începere a şcolii este direct asociată cu purtarea măştii de către elevi:

• Părinţii încrezători în faptul că toţi elevii vor purta mască îşi doresc sistemul educaţional clasic.
• Părinţii optimişti moderaţi (25% – cei mai mulţi vor purta mască) optează pentru sistemul hibrid.
• Cei care spun că foarte puţin vor purta mască sunt favorabili şcolii online.

Accesul elevilor din românia la şcoala online

15% dintre părinţii din România declară că lipsa unei conexiuni de internet (lipsa totală sau cu o calitate corespunzătoare) nu le permite copiilor lor să facă şcoală online. Aceşti copii se află cu preponderenţă în mediul rural. Este vorba de aproximativ 450.000 de elevi care nu au acces la şcoală online, din cauza limitelor conexiunii sau a lipsei acesteia.

Familiile din urban sunt mai dotate când vine vorba de dispozitive (desktop sau laptop) care pot fi folosite pentru şcoala online. Majoritatea părinţilor din mediul rural au un telefon inteligent care poate fi folosit pentru şcoala online, dar aceasta nu înseamnă că au pentru fiecare copil din familie.
Mai mult de un sfert (28%) dintre părinţi declară că dispozitivele pe care le deţin nu sunt suficiente ca număr, disponibilitate şi funcţionalitate pentru şcoala online, deficitul cel mai mare fiind înregistrat în mediul rural.
Dintre părinţii care declară că nu au dispozitive pentru şcoala online, doar 40% plănuiesc să achiziţioneze unul, iar 7 din 10 aşteaptă să primească un astfel de echipament din partea statului.

Ce cred părinţii despre programa şcolară din românia

Ruptura dintre ceea ce învaţă elevii la şcoală şi realitatea în care trăiesc este un aspect sesizat către părinţii care au participat la sondaj: aproape jumătate sunt de părere că materia de la şcoală nu mai este adaptată realităţii curente, iar peste o treime consideră că programa şcolară nu răspunde intereselor de studiu ale elevilor.

În opinia părinţilor, copiii lor ar trebuie să petreacă, în medie, 5 ore pe zi la şcoală.
Dacă este vorba de cursurile on-line, media timpului maxim recomandat este de 3,5h pe zi. 2,5h pe zi ar fi media timpului maxim dedicat temelor pentru acasă.

Partenerii IRES în realizarea acestui sondaj au fost: Fundaţia Viaţă şi Lumină, Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali şi portalul specializat în educaţie EDUPEDU.