Asociația Pro-Consumatori a efectuat de curând un studiu de piață privind oțetul. S-au analizat 52 de tipuri de oțet comercializate în magazinele din țara noastră. Iată câteva concluzii ale studiului, dar și ce ingrediente trebuie să conțină o știclă de oțet după rețeta ca la carte. Experţii APC au analizat 52 mărci de oţet alimentar. În compoziţia oţetului comercializat în România s-au identificat următorii aditivi: metabisulfit de potasiu, caramel cu sulfit de amoniu, anhidridă sulfuroasă şi gumă arabică. Iată și alte concluzii.
Experţii APC au analizat oțetul comercializat în magazinele marilor reţele comerciale. Analiza a urmărit modul în care producătorii de oţet respectă cerinţele referitoare la etichetarea oţetului menţionate în Ordinul nr. 232/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară.
Oțetul este produsul obținut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică și acetică, a lichidelor sau a altor substanțe de origine agricolă.
Oțetul poate fi fabricat din una din următoarele materii prime (ingrediente):
La fabricarea oţetului se pot folosi alte ingrediente, cum ar fi: zahăr; sare;miere; sucuri de fructe; aditivi alimentari;arome: aromatizanți naturali și substanțe aromatizante naturale admise de reglementările în vigoare;auxiliari tehnologici: –substanțe organice: preparate din malț, hidrolizat de amidon, glucoză; substanțe anorganice: fosfați și săruri de amoniu; agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin.
Conform experților APC, la fabricarea oțetului sunt interzise a fi folosite următoarele substanțe:
În ceea ce priveşte parametrul de calitate principal oțetul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: aciditatea totală a oțetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1000 ml, exprimată în acid acetic pur; aciditatea totală a celorlalte sortimente de oțet trebuie să fie de minimum 50 g/1000 ml, exprimată în acid acetic pur.