Stresul cronic încetineşte recuperarea în caz de accident vascular

Un pacient care a suferit un accident vascular şi care înainte de apariţia bolii a fost afectat de stres cronic se va reface mai greu şi prezintă un risc crescut de a suferi un nou accident vascular, potrivit unui studiu israelian, citat de Mediafax.

Potrivit studiului „Tabasco”, realizat de echipa condusă de doctorul israelian Natan Bornstein, de la Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv, persoanele supuse stresului cronic au un nivel ridicat de cortizol în organism.

Cortizolul ajută organismul să lupte împotriva bolilor şi este esenţial în procesul de vindecare, însă, în perioadele de stres sau când echilibrul homeostatic din organism este afectat de o infecţie, glanda suprarenală secretă o cantitate mai mare de cortizol, asociată cu apariţia accidentului vascular, a explicat autorul studiului, Natan Bornstein, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), desfăşurat la Praga. Totodată, nivelul ridicat de stres încetineşte recuperarea după un accident vascular cerebral.

Recomandări

Accident vascular cerebral: recunoaşte simptomele şi află cum te poţi feri de un atac cerebral!

Dormi mai puţin de 6 ore pe zi? Atunci rişti un accident vascular cerebral

Studiul cercetătorilor din Israel a fost efectuat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârste de peste 50 de ani, care au suferit accidente vasculare.
Profesorul Natan Bornstein a mai spus că există unele gene mai predispuse la stres, dar a atras atenţia că şi mediul este cauza multor probleme. „Răspunsul la stres e influenţat de oamenii din jurul nostru, părinţi, profesori, soţi etc.”, a spus specialistul.

La rândul lui preşedintele Societăţii Române de Neurologie, Dafin Mureşanu, prezent la congres, a spus că stresul este un important factor de risc în apariţia bolilor neurologice.

„Pesimismul, mobilizarea scăzută a resurselor interne, viaţa fără sens, toate aceste verigi, alături de stres, duc la fragilizarea sistemului nervos. Apoi, alimentaţia proastă, oboseala, lipsa de mişcare, jocul pe calculator, diverse boli care vin din zona suferinţelor metabolice sau a celor cardiovasculare sunt alţi factori care stau la baza distrugerii neruonilor”, a spus Mureşanu.