Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului este faptul că diferenţele de atitudine faţă de fumat duc la conflicte între fumători şi nefumători. Fumătorii tind să accepte criticile, şi le însuşesc, dar acest lucru pare că le afectează imaginea de sine. Unul dintre motivele de conflict identificate în studiu este mirosul neplăcut al ţigărilor. 43% dintre românii nefumători au încercat să îi convingă pe cei dragi să renunţe la acest obicei, iar 15% au ajuns chiar la conflicte provocate de acest subiect.
Un alt detaliu care creează tensiuni interpersonale este acela că, în relaţiile de cuplu sau familiale, nefumătorii de multe ori percep că, deşi ei le oferă toată atenţia partenerilor fumători, aceştia îşi împart atenţia între ei şi ţigară. Cu toate acestea, indiferent dacă fumează sau nu, toate persoanele apreciază relaţiile mai mult decât fumatul.
În ceea ce priveşte alternativele la ţigări, şi implicit fumat, 23% dintre fumători consideră că sunt informaţi despre alternative (produsele cu tutun încălzit şi ţigările electronice), iar 11% dintre nefumători sunt de aceeaşi părere. Deşi o mare parte dintre fumătorii români ştiu de existenţa alternativelor, doar 40% dintre cei care cunosc alternativele au ales să le încerce, iar 38% au intenţia de a le încerca.
Printre descoperirile surprinzătoare făcute de acest studiu se află şi tensiunile create de fumat la locul de muncă. Pe de o parte, colegii nefumători simt că lucrează mai mult decât colegii lor fumători, care iau deseori pauze de fumat, astfel este percepută o diferenţă în timpul dedicat muncii. Pe de altă parte, din cauza timpului limitat şi a presiunilor de a performa bine la locul de muncă, fumătorii se simt judecaţi când sunt nevoiţi să iasă în afara clădirii ca să fumeze.
O concluzie de asemenea evidentă este că bărbaţii sunt mai atraşi de fumat decât femeile – 57% faţă de 43%.
În mod surprinzător, studiul a arătat că fumătorii români sunt persoane cu o viaţă mai activă, preocupate de starea de sănătate, de alimentaţie şi mai atente la propria imagine. Un motiv care să justifice aceste alegeri sănătoase ar putea deriva dintr-un sentiment de vină, ca o compensare a faptului că aceştia fumează.
Fumătorii români apreciază şi aspectele emoţionale pozitive ale fumatului, cum ar fi:
Nefumătorii percep mai degrabă aspectele negative legate de acest obicei:
„Studiul, de asemenea, ne arată că unele din miturile trecutului nu mai sunt valabile în ziua de astăzi. Doar o foarte mică parte a românilor mai consideră că fumatul este „cool” sau că fumătorii sunt persoane mai atractive sau mai de succes decât restul. Chiar dimpotrivă, percepţia despre nefumători este că aceştia se bucură mai mult de viaţă şi au mai mult timp pentru activităţi care le fac cu adevărat plăcere”, spune Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.
Citește și: Fumatul – cum îți distruge stomacul și ficatul. Fiecare țigară îți răpește 11 minute din viață