Uleiul de peşte este ridicat în slăvi pentru beneficiile sale pentru sănătate şi pe bună dreptate. Dar studii noi au scos la iveală faptul că, pe termen lung, consumul de ulei de peşte sau de ulei de floarea soarelui poate creşte riscul de ficat gras (steatoză hepatică) mai târziu în viaţă.
Într-un studiu extins realizat pe cobai, cercetătorii au descoperit că un consum prelungit de ulei de floarea soarelui sau de ulei de peşte duce la schimbări la nivelul ficatului, care lasă acest organ vulnerabil în faţa steatohepatitei non alcoolice (NASH), o formă mult mai serioasă a steatozei hepatice non alcoolice (NAFLD).
Unul dintre autorii studiului, José Luis Quiles, profesor de fiziologie de la Universitatea Granada, din Spania, a publicat recent rezultatele cercetării în The Journal of Nutritional Biochemistry.
Se estimează că în jur de 20% din populaţia SUA care are NAFLD suferă şi de NASH, problemă care devine din ce în ce mai comună odată cu vârsta.
NASH este caracterizată de acumularea de grăsime în ficat – acumulare care nu este cauzată de consumul de alcool -, inflamaţie şi deteriorarea celulelor hepatice. Afectarea ficatului care apare în cazul NASH poate creşte riscul de ciroză şi cancer hepatic. Câţiva factori de risc pentru steatohepatita non alcoolică includ greutatea peste limită, obezitatea, hipertensiunea arterială, valori ridicate ale colesterolului şi diabetul de tip 2, toţi aceştia fiind puternic influenţaţi de dietă şi stilul de viaţă.
Cum afectează grăsimile din dietă ficatul
Încercând să vadă care este legătura dintre dietă şi NASH, studiul profesorului Quiles şi a echipei sale a descoperit că tipurile de uleiuri pe care le consumăm ar putea juca un rol esenţial în riscul de a face această afecţiune la un moment dat în viaţă. Cercetătorii şi-au bazat studiul pe analizarea efectelor pe care diverse grăsimi le au asupra ficatului cobailor, printre acestea fiind studiate uleiul de floarea soarelui, cel de peşte şi cel extravirgin de măsline.
Detaliat, echipa a cercetat în ce fel consumul îndelungat ar acestor uleiuri afectează structura ficatului rozătoarelor, precum şi efectele lor când vine vorba de stres oxidativ şi lungimea telomerilor.
Studiile au arătat că o reducere a lungimii telomerilor joacă un rol cheie în îmbătrânirea celulară şi în apariţia problemelor specifice înaintării în vârstă. Totuşi, telomerii prea lungi pot creşte riscul de cancer. În plus, echipa de cercetare a urmărit evoluţia ficatului odată cu vârsta, ca rezultat a diferitelor feluri de grăsimi consumate.
Uleiul de măsline este cel mai bun pentru un ficat sănătos
Cercetătorii au descoperit nu doar că grăsimea din ficat se acumulează odată cu vârsta, dar şi că aceasta are legătură directă cu tipul de grăsimi pe care îl consumăm de-a lungul vieţii. Aşa cum subliniază profesorul Quiles, „Asta înseamnă că, în funcţie de tipul de grăsimi consumate de-a lungul vieţii, în unele cazuri ficatul îmbătrâneşte într-un mod mult mai sănătos, scăzând riscul apariţiei anumitor boli.” Studiul a evidenţiat faptul că uleiul de floarea soarelui şi uleiul de peşte au avut un impact negativ asupra ficatului cobailor. Consumul prelungit de ulei de floarea soarelui a fost descoperit ca fiind factorul declanşator pentru fibroză, a alterat structura ficatului şi a crescut nivelul de oxidare în celulele hepatice. Cobaii care au consumat ulei de peşte pe o perioadă mare de timp au avut o creştere a oxidării celulelor hepatice şi o creştere a lungimii telomerilor. Pe de altă parte, uleiul de măsline s-a descoperit că are cel mai mic impact când vine vorba de afectarea ficatului.
Foto: 123rf.com
Sursa: medicinenewstoday.com