Știm deja cât este de important să petrecem timp în natură, să respirăm aer proaspăt și să petrecem timp în razele soarelui, dar o nouă cercetare sugerează că Mama Natură ne poate ajuta să ne vindecăm corpul, în special sunetele din natură.
Rachel Buxton, cercetător asociat departamentului de biologie al Universității Carleton din Ottawa, Canada, alături de câțiva dintre colegii ei, au studiat recent efectele sunetelor naturale, inclusiv ciripitul păsărilor și sunetul apei curgătoare, atât asupra minții umane, cât și efectele pe care le au asupra durerilor. Echipa de cercetători a descoperit că suntele din natură au un efect pozitiv în privința ambelor aspecte. Descoperirile au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.
”Ameliorează stresul și oferă o varietate de beneficii, de la ameliorarea durerilor, până la îmbunătățirea dispoziției și capacității cognitive. Cred că ese remarcabil, nu doar că sunetele din natură oferă beneficii pentru sănătate, ci și pentru faptul că vine la pachet cu o varietate de beneficii”, explică Buxton.
Cercetătorii au descoperit că ciripitul păsărilor are cel mai mare efect în reducerea stresului și sentimentului de iritare. Din păcate, există și câteva aspecte mai puțin neplăcute. În timp ce încercau să vadă cum afectează corpul uman sunetele din natură, echipa de cercetători a studiat 221 de înregistrări audio din 68 de parcuri naționale. Astfel, au descoperit că sunetele biologice (emise de animale) erau ascultate în procent de 75%, iar cele produse de oameni, precum claxonul, se regăseau în aproape ficare parc. Așadar, 11.3% dintre locurile evaluate erau ușor perturbate de sunetele emise de oameni, ceea ce înseamnă că cu cât sunt mai multe persoane într-un parc, cu atât sunetele produse de oameni le vor acoperi pe cele produse de natură.
”Îi încurajez să se oprească pentru un moment și să asculte. Să experimenteze beneficiile acestor sunete. Este ceva ce ni se oferă gratuit și pe care ar trebui să le protejăm. Să ne asigurăm că nu inundăm aceste sunete cu altele produse de noi”, explică George Wittemyer, co-autor al studiului.