Când vine vorba de şovinism cultural, România se află în fruntea clasamentului în Europa, 66% dintre români considerând că, indiferent că oamenii nu sunt perfecţi, cultura noastră este mai bună decât a altora. Studiul a fost realizat de Pew Research Center, unde se arată că grecii (89%), ruşii (69%), bulgarii (69%) şi bosniacii (68%) sunt în faţa noastră în ceea ce priveşte atitudinile de superioritate faţă de alte popoare. La polul opus regăsim ţări precum Spania (20%), Estonia (23%) sau Suedia (26%).
Psihologul Lenke Iuhoş este de părere că şovismul cultural, adică afirmarea superiorităţii unei naţiuni asupra altora, este o atitudine puternic nocivă care s-a propagat în ultimele decenii şi din care se pot naşte curente extrem de periculoase pentru sociatate: naţionalismul sau chiar rasismul.
“Putem spune, fără teama de a greşi, că şovismul cultural reprezintă un derapaj de la democraţie, deoarece poate scoate dintr-un popor cea mai neagră latură a sa. Atunci când mult peste 50% dintre oameni sunt convinşi că a lor cultură este mai bună decât a altora, nu mai putem vorbi de relaţii echilibrate de cooperare, iar orice discuţie sau negociere cu o altă persoană – indiferent că este concetăţean sau străin – nu pleacă de la acelaşi nivel, ci de la prezumţii eronate, ceea ce va conduce la impunere credinţelor şi valorilor cu forţa”, susţine specialistul.
Cea mai importantă atitudine pentru a combate superioritatea faţă de alţii este toleranţa. Astfel, aceasta poate fi cultivată în fiecare zi printr-un comportament echilibrat faţă de ceilalţi, fie că sunt persoane apropiate sau chiar străini cu care vom interacţiona. Potrivit psihologului, putem aplica patru paşi simpli care să ne ajute să cultivăm toleranţa ca stil de viaţă:
Înainte să vorbeşti, gândeşte şi ascultă-i pe cei din jur înainte să reacţionezi. Este greşit să credem că deţinem adevărul absolut, dar mai ales să avem o reacţie negativă înainte ca cineva să-şi expună ideile.
“Este total neproductiv, ba chiar nedrept, să credem că deţinem adevărul absolut. Chiar mai mult, este incorect faţă de persoanele cu care interacţionăm să avem o reacţie negativă înainte ca aceasta să-şi expună ideile. Toleranţa înseamnă, întâi de toate, să ascultăm ceea ce are cel din faţa noastră de spus, deoarece o să avem surpriza să constatăm că majoritatea lucrurile pe care le învăţăm şi le înmagazinăm provin de la alţii”, declară psihologul Lenke Iuhoş.
Ascultă punctul de vedere al celuilalt şi găseşte interesele comune pe care le aveţi. “În viaţa de zi cu zi, nu există persoană care să fie total incompatibilă cu tine. Chiar dacă de multe ori părem atât de diferiţi, întotdeauna există interese şi puncte comune care ne leagă. Viaţa devine cu atât mai frumoasă cu cât descoperim în celălalt lucrurile care ne unesc, nu cele care ne separă”, explică psihologul.
Apreciază nu doar propriile valori culturale, ci şi pe ale altora, fără să le judeci. “Valorile noastre culturale, dobândite de la părinţii noştri, care le rândul lor le-au primit de la părinţii lor, sunt extrem de importante, deoarece reprezintă o mare parte din ceea ce suntem noi cu adevărat. Ceea ce mulţi nu înţeleg este că moştenirea culturală nu este totul, ci un drum de plecare spre alte lumi. Poporul român este un amestec frumos din foarte multe culturi (turcească, bulgărească, rusească, franceză, romană, grecească etc.), iar acest lucru ne face cu adevărat speciali. Secretul este să preţuim ce avem, dar să fim deschişi la valorile altora, deoarece doar aşa vom deveni mai bogaţi sufleteşte şi cultural”, este de părere specialistul.
Nu-i judeca pe alţii pentru lucrurile care nu ţin de ei. Trebuie să învăţăm să apreciem oamenii din perspectiva realizărilor personale, nu pentru lucrurile pe care nu le-a putut controla şi care nu ţin de el.
“Nu există un popor mai bun decât altul, ci oamenii trebuie apreciaţi din perspectiva realizărilor personale. Este nedrept să judecăm un om nu datorită lucrurilor bune pe care le are şi pe care le poate împărtăşi cu noi, ci pentru lucrurile pe care nu le-a putut controla şi care nu ţin de el, precum: vârsta, sexul, religia, etnia, naţionalitatea etc. Viaţa este mult prea frumoasă ca să o ironism pe lucruri total nedrepte, când putem în acelaşi timp să devenim mai deschişi, mai curioşi la elementele care ne diferenţiază faţă de ceilalaţi, să le îmbrăţisăm şi chiar să le însuşim în setul nostru de valori. Nu avem cum să sărăcim din asta, din contră!”, conchide psihologul.