Tratamentul cancerului de piele, amânat din cauza pandemiei. Dr. Mihaela Leventer: „Pentru pacienții cu melanom sau carcinom, consecințele pot fi grave”

Deși estimările Organizației Mondiale a Sănătății arată o tendință de creștere a cazurilor de cancer de piele cu 28%, pandemia de coronavirus a determinat multe persoane să amâne vizita la medicul dermatolog.

O statistică internă realizată de Clinica de Dermatologie Dr. Leventer arată că numărul diagnosticelor de cancer de piele a scăzut în 2020 cu 4% față de 2019.

Aceste date duc la concluzia că 25% dintre pacienții cu afecțiuni dermatologice aleg să amâne vizita la medicul dermatolog, în vederea diagnosticării, și 35% dintre pacienții deja diagnosticați amână tratamentul chirurgical.

Recomandări

Dr. Mihaela Leventer: cum să nu ne atingem faţa pentru a scădea riscul de îmbolnăvire

Dr. Leventer: medicul salvează viaţa unui pacient cu cancer dacă i se dă posibilitatea de a…

Profit de 4 februarie, Ziua Internațională a Luptei Împotriva Cancerului, să vă amintesc că una dintre categoriile de pacienți care a suferit cel mai mult în perioada pandemiei este formată din pacienții cu afecțiuni oncologice, printre care se numără și cancerul de piele. Pentru a înțelege măsura în care contextul sanitar general influențează comportamentul medical al pacienților, în diagnosticarea și tratarea cancerului de piele, centrul nostru a făcut o analiză în ceea ce privește această patologie. Așa am descoperit scăderea de 4%, o scădere care, pusă în context, se traduce printr-o statistică îngrijorătoare – 25% dintre pacienți aleg să amâne vizita la medicul dermatolog. Pentru cei cu melanom sau carcinom, amânarea diagnosticării și tratamentului poate avea consecințe grave asupra calității vieții acestora sau poate duce chiar la deces”, spune Dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog.

Cele mai afectate categorii de vârstă în rândul pacienților cu cancer de piele

Tendințele anilor trecuți arată că aproximativ 35% din pacienții diagnosticați cu melanom sunt în stadiile 3 și 4 de tumoră și peste 60% din cazuri necesită efectuarea biopsiei de ganglion santinelă, în vederea stadializării și stabilirii indicațiilor terapeutice ulterioare.

Tendința pacienților, de amânare a vizitei la medic, în vederea diagnosticării, este semnificativ mai mare în ceea ce privește tratamentul chirurgical. Numărul de intervenții chirurgicale efectuate în anul 2020 a scăzut cu 16% față de anul anterior. Această scădere depășește pragul de 35%, dacă ne raportăm la așteptările conform trendului anilor anteriori.

Analizând aceste date putem constata că peste 35% din numărul de pacienți, estimat pentru anul 2020, au ales să amâne efectuarea tratamentului chirurgical.

Grupele de vârstă cele mai afectate, conform evoluției numărului de intervenții în anul 2020 față de anii anteriori, sunt 30-40 de ani și 50-80 de ani.

Pentru pacienții din grupele de vârstă 40-50 de ani și peste 80 de ani, tendința ultimilor ani rămâne aceeași, chiar și în perioada pandemiei. Acest trend descrescător se menține și pentru prima lună de activitate din acest an.

Numărul de diagnostice eliberate în luna ianuarie a anului 2021 este cu 47% mai mic comparativ cu aceeași lună a anului 2020 și cu 14% mai mic dacă ne raportăm la anul 2019.

Soluția terapeutică optimă pentru pacientul de cancer de piele – o abordare integrată

Abordarea integrată a fiecărui caz oncologic presupune implicarea mai multor specialități medicale (dermatolog, anatomopatolog, imagist, chirurg Mohs, chirurg oncolog, chirurg plastician, oncolog, medic de medicină nucleară, radioterapeut etc.), care intervin punctual în parcurgerea tuturor etapelor, de la diagnosticare la tratament oncologic și monitorizare ulterioară.

În lupta pacientului cu cancerul cutanat, rolul nostru a migrat în ultimii ani spre o abordare activă, integrată a fiecărui caz. Astfel că, pe lângă influența directă pe care o avem în diagnosticarea și tratarea cancerului de piele, ne-am asumat și rolul de sprijinire, a pacientului cu diagnostic oncologic, în parcurgerea întregului proces. În această direcție, am creat în cadrul centrului nostru un sistem rețea de abordare integrată, multidisciplinară, a fiecărui caz de cancer de piele, spune Dr. Mihaela Leventer.

Întregul proces este posibil prin intermediul programului de coordonare de caz, care asigură pacientului accesul la competență medicală de specialitate, în cel mai scurt timp posibil, în funcție de nevoile de tratament.

Pandemia și cancerul de piele. Internări reduse drastic ca urmare a transformării spitalelor în unități sanitare suport COVID

Pandemia de COVID-19 a schimbat în mod semnificativ comportamentul pacienților cu afecțiuni dermatologice grave.

Implicațiile acestei tendințe, vizibile astăzi printr-un volum redus al activității de diagnosticare și tratament, față de anul 2019, vor fi resimțite de pacienți în perioada următoare.

Conform raportului Observatorului Român de Sănătate, publicat în septembrie 2020, din martie și până în august, numărul spitalelor dedicate COVID-19 a crescut de la 54 la 173, pe o evoluție a numărului de cazuri confirmate, de la 2.245 în martie la 87.540 în august.

Transformarea spitalelor sau a anumitor secții din cadrul acestora în unități COVID-19 a dus, în egală măsură, la restricții cu privire la internări și activitatea din ambulatorii, impuse prin ordinul ministrului sănătății.

În acest context s-a înregistrat o prăbușire dramatică a activității unităților sanitare, în lunile aprilie (-70,98%) și mai (-61,48%), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019.

Acest trend descendent s-a stabilizat în lunile iunie, iulie și august, la un nivel cu 40% mai redus față de aceleași luni ale anului 2019, potrivit Observatorului Român de Sănătate.